Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Beatrice Vieru și Eduardo Hanes
Președintele francez Emmanuel Macron s-a întâlnit cu premierul britanic Rishi Sunak, în cadrul summitului franco-britanic, desfășurat la Palatul Élysée din Paris, pentru a semna un nou acord privind combaterea migrației ilegale prin Canalul Mânecii și menținerea relațiilor bilaterale, informează BBC. În cadrul summitului, premierul britanic a anunțat că Regatul Unit va oferi Franței aproape 500 de milioane de lire sterline în trei ani pentru a soluționa problema migranților care traversează în mod illegal Canalul Mânecii. Conform noilor planuri, orice persoană va intra ilegal în Regatul Unit va fi îndepărtat în termen de 28 de zile și va primi o interdicție de a se întoarce sau să revendice cetățenia britanică în viitor.Totodată, cei doi lideri politici au lansat un anunț comun privind ajutorul oferit forțelor ucrainene prin trimiterea unor resurse militare franco-britanice. Experții politici susțin că întâlnirea dintre Macron și Sunak de la Paris ar putea să restabilească relațiile diplomatice dintre cele două state ale Europei de Vest, după ani întregi de tensiuni. Canalul Mânecii este strâmtoarea care leagă Oceanul Atlantic cu Marea Nordului, separând sudul Angliei de nordul Franței, acesta este folosit îndeosebi ca o rută majoră pentru traficul de pasageri și mărfuri.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut o întâlnire diplomatică cu președintele american, Joe Biden, pentru a discuta despre disputele comerciale transatlantice, legate de economia sustenabilă și cooperarea pe fondul invaziei ruse din Ucraina, relatează France24. Întâlnirea celor doi lideri politici survine în contextul limitării accesului pe piețele americane al companiilor din UE, din sectorul economiei sustenabile. „În urma întâlnirii, sperăm să putem lansa negocieri pentru un acord comercial privind mineralele critice și un dialog privind transparența ulterioară”, a declarat John Kirby, purtătorul de cuvânt al Pentagonului. Un alt subiect care a dominat agenda zilei a fost modul de abordare a relațiilor cu guvernul chinez, oficialii din Washington cerând liderilor europeni să adopte o poziție mai fermă împotriva guvernului de la Beijing, nu doar din punct de vedere diplomatic, ci și economic.
Prim-ministrul Finlandei, Sanna Marin, a plecat într-o vizită oficială în Ucraina pentru a purta discuții cu președintele Volodimir Zelenskyi, în scopul reînnoirii parteneriatului strategic și de apărare, pe fondul războiului ruso-ucrainean, conform Euronews. Premierul finlandez și-a exprimat sprijinul față de ucraineni, declarând că guvernul Rusiei va plăti pentru toate pierderile suferite de Ucraina ca urmare a invaziei. Marin a declarat că Finlanda susține eforturile Curții Penale Internaționale și ale autorităților ucrainene de a crea Centrul Internațional pentru Urmărirea Crimelor de Agresiune de la Haga. Totodată, în cadrul unei conferințe de presă comună, președintele ucrainean și-a exprimat recunoștința față de poporul finlandez, pentru asistența militară acordată, în timpul rezistenței din Ucraina, împotriva forțelor invadatoare ruse. „Sunt recunoscător Finlandei pentru că a oferit pachete de asistență militară și pentru participarea activă la o «coaliție de tancuri». Sunt sigur că vom coopera în continuare în beneficiul intereselor noastre, al suveranității și independenței Ucrainei și Finlandei, dar și al vecinilor noștri europeni”, a adăugat Volodimir Zelenskiy. Cei doi lideri politici au participat, de asemenea, la ceremonia de comemorare, din piața principală a orașului Kiev, a unui erou de război ucis în timpul atacurilor din orașul Bakhmut.
Prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, s-a întâlnit cu omologul său din Italia, Giorgia Meloni pentru soluționarea problemelor legate de exporturile de gaze, energie și alimentare cu apă, menționează Rai News. Cei doi lideri politici au clarificat, după aproape o oră de discuții, mai multe aspecte care privesc procesul de pace, combaterea antisemitismul, dar și gestionarea resurselor energetice. În acest context a avut loc o dezbatere legată de comunitatea palestiniană și oponenții israelieni. „Cu Italia avem o prietenie de lungă durată, avansată și, cred că este pe cale să capete o dimensiune și mai mare. Sunt impresionat de viziunea lui Meloni. Este loc pentru o colaborare și o îmbunătățire extraordinară”, a declarat Netanyahu. Totodată, prim-ministrul israelian a specificat că își dorește ca exporturile de gaze dintre cele două state să crească, după un anunț făcut la Forumul Economic Mondial. Cei doi premieri au dat asigurări că o nouă întâlnire oficială de stat va fi programată în doar câteva luni.
Premierul australian, Anthony Albanese, și-a încheiat vizita oficială de trei zile în India, după întâlnirea sa cu premierul indian, Narendra Modi, cu care a stabilit reluarea Acordului de cooperare economică cuprinzătoare (CECA), informează Deutsche Welle. Albanese s-a angajat în consolidarea relațiilor bilaterale dintre India și Australia pentru o mai bună cooperare economică și de securitate, susținând că India este un „partener de securitate”. Tot el a mai adăugat că cele două state au convenit să îmbunătățească legăturile economice și de securitate. „Acest acord va îmbunătăți întregul potențial al relației economice bilaterale, creând noi oportunități de angajare și ridicând nivelul de trai atât pentru oamenii din Australia, cât și pentru India”, a specificat premierul australian. Acordul CECA a fost blocat în negocieri mai bine de zece ani, înainte ca discuțiile să fie reluate în 2011, iar mai apoi suspendate în 2016. În 2021, discuțiile CECA au fost reluate, dar nici un acord nu a fost încă oficializat. Anul trecut, un acord de liber schimb mai mic – Acordul de Cooperare Economică și Comerț (ECTA) – a fost semnat între cele două națiuni. Acesta a fost primul acord al Indiei cu o țară dezvoltată într-un deceniu.
Garda de coastă italiană a lansat mai multe operațiuni pentru a salva de la înec sute de refugiați aflați la bordul unor ambarcațiuni în largul regiunii Calabria, raportează Al-Jazeera. La mai puțin de două săptămâni după ce 73 de persoane și-au pierdut viața într-un naufragiu de proporții, garda de coastă a inițiat mai multe operațiuni de salvare. Procurorii investighează dacă autoritățile italiene au reacționat în mod corespunzător față de nava naufragiată după ce agenția europeană de control al frontierelor, Frontex, le-a avertizat că ambarcațiunea transporta un număr mare de persoane. Se estimează că aproximativ 1.300 de persoane se află în pericol, dintre care 500 de persoane pe o ambarcațiune aflată la aproximativ 1.125 km în largul regiunii care formează vârful peninsulei italiene și 800 de persoane pe alte două ambarcațiuni aflate în dificultate la aproximativ 160 km în largul Calabriei. Garda de coastă a cerut ajutor suplimentar din partea unei nave de patrulare a marinei, a relatat agenția italiană de știri ANSA. Într-un incident separat, garda de coastă a preluat aproape 500 de refugiați în apropierea insulei Lampedusa din sudul Italiei, a relatat presa locală. Guvernul de dreapta al Italiei a respins cu fermitate orice răspundere pentru naufragii, și a propus pedepse mai dure cu închisoarea pentru traficanții de persoane. Aproape 3.000 de refugiați au ajuns până acum în Italia luna aceasta, față de aproximativ 1.300 în toată luna martie a anului trecut.
Autoritățile de reglementare americane au închis Silicon Valley Bank (SVB) și au preluat controlul asupra depozitelor clienților săi, în cel mai mare faliment al unei bănci americane din 2008 încoace, informează BBC News. Corporația Federală de Asigurare a Depozitelor (FDIC) a preluat depozitele de aproximativ 175 de miliarde de dolari deținute de bancă, clienții cu depozite asigurate având acces la fonduri “cel târziu luni dimineață”. Reverberațiile au fost simțite de piața de capital, aceasta aflându-se în scadere pentru două zile consecutiv. Prăbușirea SVB a determinat investitorii și clienții să declanșeze o ,,fugă la bancă”, ceea ce a dus la vânzarea pe scară largă a acțiunilor băncii. Prăbușirea a avut loc după ce SVB a declarat că încearcă să strângă 2,25 miliarde de dolari pentru a acoperi o pierdere cauzată de vânzarea de obligațiuni guvernamentale americane, care au fost afectate de creșterea ratelor dobânzilor. Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, a declarat că monitorizează ,,cu mare atenție evoluțiile recente” de la SVB și altele. Departamentul Trezoreriei și-a exprimat “încrederea deplină în autoritățile de reglementare bancară pentru a lua măsuri adecvate” și a remarcat că ,,sistemul bancar rămâne rezistent”. Mai bine de jumătate dintre companiile americane din domeniul tehnologiei și al medicinei finanțate prin capital de risc care au fost scoase la bursă anul trecut au avut ca partener bancar SVB. SVB era un creditor esențial pentru antreprenorii aflați la început de drum. Principalii indici bursieri europeni și asiatici au fost, de asemenea, în scădere, iar FTSE 100 a scăzut cu 1,6%. Alexander Yokum, analist de cercetare în domeniul acțiunilor la CFRA, a declarat că băncile specializate într-un singur sector sunt considerate vulnerabile la retrageri rapide, iar pentru firmele din domeniul tehnologiei va fi probabil și mai greu să obțină finanțări de acum înainte.
Campania pentru alegerile prezidențiale din Turcia a început în mod oficial, relatează France24. Kemal Kiliçdaroglu, liderul Partidului Republican al Poporului (PRP) din Turcia, este principalul contracandidat al președintelui Recep Tayyip Erdogan. El a fost ales de către Masa celor Șase, o alianță formată din principalele șase partide de opoziție, după negocieri și dezbateri îndelungate. Kilicdaroglu are obiectivul de a îl opri pe Erdogan din a obține un al treilea mandat, acesta confruntându-se cu criza economică a Turciei și cu consecințele cutremurelor devastatoare care au afectat Turcia. Sondajele de opinie sugerează că acesta va fi cel mai incert vot pentru Erdogan de la venirea sa la putere în 2003. CHP este cea mai importantă mișcare a coaliției și a întruchipat opoziția față de Erdogan încă de la înființarea sa. Kemal Kiliçdaroglu, a dobândit popularitate prin dezvăluirea unor cazuri de corupție în care sunt implicați membri ai AKP, partidul prezidențial. El a lansat un marș de 450 de kilometri în 2017 pentru a protesta împotriva erodării democrației în Turcia. Nominalizarea sa ar putea mobiliza votul kurd în favoarea Mesei celor Șase, întrucât el este din regiunea Dersim, care are o majoritate kurdă.. El ar putea să câștige aripa naționalistă a alianței, să își păstreze alegătorii de stânga și să câștige votul Partidului Democrat al Poporului (PDP) prokurd. Recep Tayyip Erdogan pare mai slăbit ca niciodată, dar încă are o bază electorală solidă, ceea ce ar putea fi suficient pentru a îi câștiga alegerile cu ajutor din partea presei controlate de AKP.
Guvernul Canadei a interzis importul tuturor produselor rusești din aluminiu și oțel, informează Reuters. Măsura a fost adoptată cu scopul de a împiedica finanțarea războiului din Ucraina de către Rusia. Ministrul de finanțe canadian, Chrystia Freeland, a declarat că interdicția vizează atât produsele finite, cât și cele nefinisate, și va avea impact asupra importului de produse precum foi de aluminiu, containere din aluminiu, precum și tuburi și țevi din oțel. Canada a luat măsuri coordonate împotriva Rusiei, aplicând sancțiuni pentru peste 1.600 de persoane și entități rusești și oferind Kyiv-ului un ajutor financiar și militar în valoare de peste 3,6 miliarde de dolari americani. Interzicerea importului a fost realizată în coordonare cu SUA, care a anunțat un tarif de 200% pentru aluminiul rusesc și produse conexe, intrat în vigoare în aceeași zi. Aluminiul rusesc este produs de compania Rusal (RUAL.MM) care onorează în jur de 6% din livrările globale. Potrivit datelor oficiale, Canada a importat din Rusia produse din aluminiu în valoare de 45 de milioane de dolari canadieni și produse din oțel în valoare de 213 milioane de dolari canadieni în 2021.
Belgia a interzis TikTok pe telefoanele guvernamentale din cauza îngrijorărilor legate de securitate cibernetică, confidențialitate și dezinformare, relatează ABC News. Aplicația de partajare video va fi interzisă temporar pe dispozitivele deținute sau plătite de guvernul federal belgian pentru cel puțin șase luni. Interdicția s-a bazat pe avertismentele serviciului de securitate de stat și ale centrului său de securitate cibernetică, care au declarat că aplicația ar putea recolta datele utilizatorilor și modifica algoritmii pentru a manipula fluxul de știri și conținutul afișat. TikTok este deținută de compania chineză ByteDance, care și-a mutat sediul în Singapore în 2020. Cele trei instituții principale ale Uniunii Europene și Ministerul Apărării din Danemarca au ordonat deja angajaților săi să elimine aplicația de pe dispozitivele utilizate pentru activități oficiale. Lupta pentru interzicerea TikTok face parte dintr-o rivalitate globală mai amplă între China și SUA alături de aliații săi occidentali pentru supremație tehnologică și economică. TikTok a declarat că este “dezamăgită de această suspendare, care se bazează pe dezinformări legate de compania noastră”. Aceasta a subliniat faptul că a luat noi măsuri pentru a atenua îngrijorările europene prin stocarea datelor utilizatorilor în centre de date europene.
