Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Loredana Florescu și Delia Afilipoaie
David Sassoli, președintele Parlamentului European, a decedat la ora locala 01:15, intr-un spital din Aviano, Italia. Decesul fostului jurnalist italian, cauzat de ,,probleme grave de sănătate”, inclusiv pneumonie, vine la doar câteva zile înainte de încheierea mandatului său ca lider al celei mai reprezentative institutii UE. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și-a exprimat regretul cu privire la decesul lui David Sassoli: ,,Am pierdut un mare european și un italian mândru.”
Oficialii francezi și-au anunțat intenția de a exercita presiuni asupra Uniunii Europene în vederea negocierii unui tratat de azil și migrație cu Regatul Unit, în încercarea de a descuraja oamenii să traverseze Canalul Mânecii, conform the Guardian. Guvernul francez, care săptămâna trecută a preluat președinția rotativă de șase luni a Consiliului de miniștri al Uniunii Europene, dorește ca întregul bloc european să acționeze în acest sens, în ciuda avertismentelor potrivit cărora alte state membre nu intenționează să negocieze un tratat de migrație cu Marea Britanie. Un înalt oficial al guvernului francez a declarat că scopul unui tratat UE- Marea Britanie va avea în vedere configurarea „unui cadru legal de imigrare cu Marea Britanie, astfel încât oamenii să se poată deplasa în Marea Britanie pentru a cere azil”. Sursa a adăugat că „în mod evident, că acest fapt înseamnă reciprocitate”, sugerând că autoritățile britanice ar putea trimite persoanele cărora li s-a refuzat azilul înapoi în țara europeană de proveniență.
Papa Francisc a emis luni un avertisment împotriva așa-zisei ,,culturi a anulării” (eng. ,,cancel culture”), în timpul discursului său anual, susținut în fața Corpul Diplomatic al Vaticanului, relatează Politico. În discursul adresat reprezentanților celor 183 de țări acreditate de către Sfântul Scaun, Papa Francisc a declarat că vaccinarea ar trebui să reprezinte o „obligație morală”. De asemenea, Papa a deschis discuția cu privire la problema „culturii anulării”, prin care oamenii sunt ostracizați, în special online, pentru observații care sunt considerate a fi incorecte din punct de vedere politic. „Cultura anulării invadează multe cercuri și instituții publice”, a mai adăugat Papa Francisc. „Ca urmare, orânduiala zilnică este din ce în ce mai des dictată de o mentalitate care respinge fundamentele naturale ale umanității și rădăcinile culturale care constituie identitatea multor oameni.” Papa a mai afirmat, despre acest fenomen, că este o formă de „gândire unidirecțională”, care vrea să rescrie trecutul prin prisma unei viziuni moderne. Săptămâna trecută, Pontiful a fost subiectul principal al știrilor după ce a caracterizat oamenii care aleg să dețină animale de companie, în loc să aibă copii, ca fiind egoiști.
Novak Djokovic, jucătorul sârb de tenis, se află cu un pas mai aproape de a concura pentru cel de-al 21-lea titlu de Grand Slam, după ce un judecător australian a ordonat luni eliberarea lui din detenția pentru imigranți, unde ajunsese ca urmare a refuzului său de a fi vaccinat împotriva COVID-19, relatează Euronews. Judecătorul întregului caz, Anthony Kelly, a constatat că Djokovic a fost tratat incorect după sosirea sa pe un aeroport din Melbourne pentru participarea în competiția Australian Open, unde a fost autorizat să joace cu o scutire de vaccinare. După ce l-au reținut pe Djokovic, autoritățile de frontieră i-au promis că îl vor lăsa să vorbească cu organizatorii turneului de tenis și cu avocații săi joia trecută. Acest lucru nu s-a întâmplat, autoritățile anulându-i viza înainte ca sportivului să i se acorde șansa de a prezenta alte documente. Restabilirea vizei nu garantează, însă, că Djokovic va putea concura când turneul va începe săptămâna viitoare. În instanță, avocații guvernului au avertizat că ministrul imigrării îi poate anula viza personal, fapt ce ar duce la o interdicție automată de trei ani a intrării jucătorului de tenis în țară. Djokovic, eliberat din arest, a semnalat că plănuiește să rămână în Australia. Luni, la câteva ore după eliberare, acesta a postat o fotografie cu el pe terenul de la Rod Laver Arena, terenul principal de la Australian Open, și a spus că este determinat să-și apere titlul în competiție.
Iranul a afirmat că nu va recunoaște oficial guvernul condus de talibani, în urma discuțiilor de la Teheran, conform publicației Al Jazeera. Delegația talibană, condusă de ministrul de externe al grupării, Amir Khan Muttaqi, s-a întâlnit cu omologii săi iranieni, îndrumați de către de ministrul de externe Hossein Amirabdollahian. Încă de la căderea conducerii din Kabul și până în prezent, poziția oficială a Iranului a încuviințat că va recunoaște guvernul taliban doar dacă aceștia reușesc să formeze un guvern incluziv. Iranul și gruparea talibană au menținut contactul, iar trimisul special iranian Hassan Kazemi-Qomi a făcut mai multe călătorii în Afganistan în ultimele luni. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Saeed Khatibzadeh, a declarat că discuțiile cu reprezentanții talibani au condus la rezultate „pozitive”, însă Iranul „nu este încă în punctul de a recunoaște în mod oficial talibanii”.
Președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, a descris violențele de săptămâna trecută drept o tentativă de lovitură de stat, relatează BBC. Acesta a comunicat liderilor alianței militare a statelor ex-sovietice că acțiunea a fost coordonată de un „centru unic”, însă nu a numit responsabilii. Vladimir Putin a declarat că statul a fost vizat de operațiuni teroristel internaționale, fără a oferi dovezi pentru a sprijini această afirmație, și adăugând că Rusia nu va permite niciodată înfăptuirea unor revoluții în regiune. Manifestațiile, declanșate de creșterea prețurilor la carburanți, s-au transformat în cele mai mari tulburări ale ordinii punlice pe care le-a găzduit statul în cei 30 de ani de independență. Protestele au început pe 2 ianuarie și evoluat semnificativ, reflectând nemulțumirea față de guvern și față de fostul președinte.
Directorul executiv al companiei Pfizer, Albert Bourla, a declarat luni că nu este sigur de necesitatea unei a patra doze de vaccin împotriva COVID-19 și că un booster care vizează în mod specific tulpina Omicron va fi gata în martie, potrivit Reuters. Producătorul de medicamente american a anunțat, de asemenea, ca va încheia trei acorduri pentru a extinde utilizarea tehnologiei ARN-mesager, care stă la baza dezvoltării vaccinului său împotriva COVID-19, fiind inclus și un contract în valoare de circa 1,35 miliarde de dolari cu specialistul în genetică, Beam Therapeutics. Anunțul făcut de conducerea Pfizer a contrastat cu cel făcut de CEO-ul companiei Moderna, Stephen Bancel, care a declarat săptămâna trecută că oamenii ar putea avea nevoie de o nouă doză de rapel în toamna lui 2022, deoarece eficacitatea dozelor booster ar putea scădea în următoarele câteva luni.
Înalții diplomați ai Statelor Unite ale Americii și Rusiei au participat la negocierile de la Geneva luni, cu scopul de a încerca să diminueze tensiunile diplomatice cauzate de incertitudinile de la granița Ucrainei, informează Deutsche Welle. Întâlnirea dintre secretarul de stat adjunct al Statelor Unite ale Americii, Wendy Sherman, și omologul său rus, ministrul adjunct de externe Serghei Ryabkov, s-a încheiat după opt ore de dezbateri. Sherman a declarat că oficialii de la Washington au respins propunerile Moscovei, în timp ce Ryabkov a anunțat că nu există niciun fundament pentru care puterile occidentale să se teamă de o „escaladare” a situației din Ucraina. Reprezentanții ruși se vor întâlni săptămâna aceasta și cu delegațiile NATO și ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa. Ministrul adjunct de externe al Rusiei a mai declarat și că negocierile cu SUA au fost „dificile” și „profesionale”, adăugând că că opiniile părții opuse nu au reprezentat „o surpriză”.
Fostul lider politic al Myanmarului, Aung San Suu Kyi, a fost condamnată pentru încă trei acuzații, în temeiul normelor privind COVID-19 și telecomunicațiile, despre care apărătorii acesteia au declarat că sunt motivate politic, anunță The New York Times. În total, Aung San Suu Kyi, în vârstă de 76 de ani, a fost condamnată la șase ani de închisoare, ca efect al multiplelor acuzații aduse împotriva ei. Verdictul de vinovăție anunțat luni pentru cele trei noi capete de acuzare se adaugă condamnării ei din 5 decembrie, pronunțată pe fondul acuzațiilor de incitare la tulburări publice și de încălcare a protocoalelor COVID-19. Condamnată inițial la patru ani pentru aceste acuzații, acea pedeapsă a fost redusă la jumătate de comandantul șef al armatei, generalul senior Min Aung Hlaing, liderul loviturii de stat de la 1 februarie care a forțat-o să plece din funcție. Instanța a găsit-o apoi pe Aung San Suu Kyi vinovată de încălcarea legii de import-export din Myanmar și a unei legi referitoare la normele de telecomunicații, după ce un număr de dispozitive walkie-talkie au fost descoperite în casa acesteia. Apărătorii fostului conducător au spus că dispozitivele de comunicare aparțineau personalului ei de securitate și că acuzațiile aduse sunt false și justificate politic.
Protestatarii de la Kiev și Harkov au sprijinit demonstrațiile din Kazahstan, fluturând steagul național al statului, albastru și auriu, alături drapelul Ucrainei, raportează Al Jazeera. În timp ce soarta Ucrainei a fost discutată la negocierile dintre Statele Unite ale Americii și Rusia, cetățenii au ieșit în stradă pentru a-și apăra independența și pentru a susține o cauză suplimentară – cea a protestelor din Kazahstan. Acest manifest vine drept urmare a deciziei Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), alianță a mai multor foste state sovietice, de a trimite 2.500 de militari în Kazahstan pentru a ajuta la înăbușirea protestului. Steagul Kazahstanului a fost înfățișat și pe cer, deasupra Kievului, fiind controlat de o dronă, într-un act de protest organizat de Dronarium, o comunitate de pasionați de vehicule aeriene fără pilot, cunoscută pentru declarațiile sale politice.
Prim-ministrul Israelului, Naftali Bennett, a declarat că statul nu va încheia niciun acord nuclear cu Iranul și că va continua să se considere liber să acționeze „fără constrângeri” împotriva inamicului său, dacă este necesar, informează Reuters. Unii experți s-au întrebat dacă Israelul, de unul singur, are capabilitățile militare pentru a opri ceea ce a catalogat drept o operațiune iraniană de căutare și asigurarea a armelor nucleare, în timp ce Iranul a negat vehement acestă versiune. Discuțiile dintre Iran și Statele Unite ale Americii privind salvarea acordului nuclear din 2015 au fost reluate în urmă cu o săptămână, la Viena. Ministrul de externe al Franței a declarat că s-au făcut progrese, deși timpul acordat pentru aceste eforturi se epuizează rapid. Israelul a cerut puterilor mondiale să mențină o strategie militară credibilă împotriva Iranului, concomitent cu adoptarea unui acord.
