Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Delia Afilipoaie și Doina Bulearcă
Activista din Qatar pentru drepturile femeilor, Noof al-Maadeed, a fost dată dispărută de organizații internaționale ale drepturilor omului după ce s-a întors în Qatar, raportează The Guardian. ONG-uri pentru drepturile omului au solicitat autorităților din Qatar să prezinte dovezi că al-Maadeed este în viață, după ce aceasta nu a mai avut brusc activitate pe rețelele de socializare din 13 octombrie. Activista în vârstă de 23 de ani a fugit din Qatar în Regatul Unit în urmă cu 2 ani după presupuse atentate la viața ei. Tânăra s-a întros în Qatar recent, după ce a primit asigurări de la autorități că va fi în siguranță. Un oficial din Qatar a declarat sub anonimat pentru The Guardian că al-Maadeed este în siguranță, dar că nu are permisiunea de a discuta public despre subiect din cauza unei cereri de confidențialitate. Ultimele postări ale tinerei au inclus faptul că tatăl acesteia a intrat în hotelul în care aceasta era cazată, amenințând-o, motivat de faptul că al-Maadeed a fugit din țară pentru a scăpa de amenințările cu moartea și violența domestică la care a fost supusă de către familie.
Tribunalul german a expulzat doi diplomați ruși după ce instanța a stabilit faptul că autoritățile din Moscova au ordonat uciderea unui dizident rus originar din Cecenia, informează Politico. În 2019, instanța a constatat că un fost comandant rebel cecen de origine georgiană a fost împușcat letal în parcul Kleiner Tiergarten din Berlin de către cetățeanul rus, Vadim K. Curtea a constatat că acesta „primise un ordin de la o agenție de stat din cadrul guvernului Federației Ruse” de a-l ucide pe compatriotul său. Ambasadorul Rusiei în Germania, Sergej Netschajew, a respins verdictul ca fiind „absurd”. În urma declarațiilor lui Netschajew, ministrul german de externe Annalena Baerbock a declarat că l-a convocat pentru discuții asupra deciziei instanței, doi membri ai personalului Ambasadei Rusiei în Germania fiind apoi declarați „nepotriviți”. Cei doi au fost identificați drept membri ai serviciului secret FSB al Rusiei. Ministrul de externe, Annalena Baerbock, a declarat că incidentul reprezintă o „încălcare gravă” a legii și suveranității germane.
Premierul Croației, Andrej Plenković, a solicitat dezbateri asupra eventualelor modificări ale Tratatului Uniunii Europene, raportează Euractiv. Discutând despre provocările din 2022, acesta a declarat că este necesară o analiză detaliată potrivit căreia să reiasă dacă tratatele de bază ale Uniunii Europene ar trebui supuse modificării, precum și faptul că „acest proces va fi nucleul președinției franceze a Uniunii Europene”. La nivel global, premierul a opinat că este foarte probabil ca relația dintre guvernul Statelor Unite ale Americii și al Chinei să fie unul dintre subiectele cheie dezbătute în vederea modificării tratatelor. „Al doilea context este consolidarea autonomiei strategice a UE în toate aspectele posibile, de la conceptul de suveranitate, conceptul de încheiere a Conferinței privind viitorul Europei, consolidarea apărării europene și consolidarea aprovizionării cu energie”, a adăugat Plenković cu privire la viziunea sa pentru reformarea structurilor interne din cadrul UE.
Liderii din Iran și agenția de supraveghere nucleară a Organizației Națiunilor Unite au anunțat că au ajuns la un acord cu privire la una dintre cele mai serioase probleme de supraveghere a activității nucleare, oferind astfel o posibilă punte de continuare a negocierilor cu privire la programul nuclear al Iranului, declară The Washington Post. În rapoartele confirmate de Agenția Internațională pentru Energie Atomică, agențiile de presă iraniene afiliate guvernului au confirmat că liderii din Teheran au fost de acord să permită înlocuirea camerelor de monitorizare care au fost deteriorate de un presupus atac de sabotaj israelian vara trecută, la o instalație care producea componente pentru centrifuge cu uraniu avansate. Acordul a fost anunțat pentru prima dată de agenția de presă Noor, afiliată Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului. Ministrul iranian de externe Hossein Amir-Abdollahian a numit înțelegerea mai târziu drept o „afacere bună”.
Înalta Curte din Africa de Sud a decis ca fostul președinte Jacob Zuma să se întoarcă la închisoare, relatează ABC. Zuma a fost eliberat din închisoare în septembrie, după ce și-a ispășit aproximativ două luni din pedeapsa de 15 luni pentru sfidarea unui ordin al Curții Constituționale conform căruia trebuia să depună mărturie în fața unei comisii de stat care investighează acuzațiile de corupție din perioada 2009 – 2018, timp în care acesta era președinte. Hotărârea a fost o lovitură pentru fostul șef de stat, care se confruntă cu acuzații de corupție pentru că ar fi primit mită în timpul controversatei achiziții de arme din 1999, de la producătorul francez Thales. Potrivit hotărârii, timpul petrecut în afara închisorii nu ar trebui să fie luat în considerare ca parte a pedepsei aplicate de instanță.
Oficialii din Emiratele Arabe Unite au anunțat că vor suspenda acordul de arme încheiat cu Statele Unite ale Americii în valoare de câteva miliarde de dolari, în semn de protest pe fondul intensificării conflictului dintre Statele Unite ale Americii și China, informează CNN. Acordul a fost suspendatîn semn de protest de către reprezentanți din Abu Dhabi, motivați de încercările liderilor din Washington de a limita vânzările de tehnologie chineză către statul din zona Golfului. Departamentul de Stat al SUA a declarat că administrația a rămas „angajată” în acordul stabilit, în percepția oficialilor americani acesta fiind o piatră de temelie pentru normalizarea relațiilor diplomatice dintre Emiratele Arabe Unite și Israel încă din august 2020. În plus, declarația atestă că Statele Unite ale Americii rămâne furnizorul preferat al Emiratelor Arabe Unite pentru tehnologia avansată de apărare, iar discuțiile pentru acordul care presupunea achiziționarea de aparatură F-35 ar putea fi redeschise în viitor.
Delegația diplomatică lituaniană din China a plecat din țara comunistă miercuri, după ce o ambasadă de facto taiwaneză a fost deschisă în Vilnius, relatează Reuters. Guvernul de la Beijing a depus în ultima perioadă presiune din ce în ce mai mare în spațiul internațional asupra altor țări ca acestea să înceteze relațiile diplomatice cu administrația de la Taipei. Autoritățile lituaniene au declarat că și-au rechemat diplomații din China pentru „consultări”, iar ambasada lor din Beijing va funcționa în continuare de la distanță.
Curtea Constituțională a Ungariei a decis ca în cazul în care regulile Uniunii Europene vis-a-vis de migrație nu sunt complet eficiente, statul ungar are dreptul de a-și exercita competențele în domeniul migrației, conform euronews. Reprezentanții ungari au oprit migrația ilegală pe teritoriul lor apelând la toate mijloacele legale pe care le aveau la dispoziție în legislația națională, dar conformarea cu regulamentul Uniunii Europene a început să creeze o problemă constituțională. Noua decizie oferă statului ungar dreptul de a-și ajusta legislația națională prin adoptarea de decizii adiționale și individuale, construind în acest fel și o barieră legală în plus față de închiderea fizică a granițelor.
Președintele rus Vladimir Putin și președintele chinez, Xi Jinping, s-au întâlnit miercuri într-un summit virtual bilateral, raportează Al Jazeera. În timpul declarațiilor de la începutul summit-ului, Putin a declarat că „s-a creat un nou model de cooperare între țările noastre, bazat printre altele pe principii de non-interferență în afacerile internaționale reciproce, respectul pentru interesele celuilalt, determinarea de a transforma granița comună într-o centură de pace eternă și bună vecinătate”. Xi a declarat despre Putin că „susține puternic eforturile chineze de a proteja interese naționale-cheie și se opune vehement încercărilor de a îndepărta țările noastre una de alta”. Cei doi lideri au întărit astfel legăturile de cooperare militară, precum și cele de cooperare diplomatică și economică pe plan internațional.
Legislatorii Uniunii Europene au adoptat miercuri „Digital Markets Act” un nou pachet de reguli care impune limite stricte asupra modalității de gestionare a platformelor de tipul „gatekeeper”, relatează Politico. Platformele de tipul “gatekeeper” sunt platforme care au monopolizat industria digitală pe parcursul anilor, provocând dezbateri intense în Parlamentul European cu privire la respectarea principiilor pieței libere de către marile companii. Legislatorii au inclus reglementări vis-a-vis de posibilitatea de extindere a activității platformelor de acest gen, precum și obligația de a le oferi clienților acces la servicii rivale. Măsurile propuse vor fi supuse dezbaterilor și au ca obiectiv reglementarea companiilor tech precum Google, Amazon, Facebook, Apple și Microsoft. În urma acestor decizii, oficialii americani au acuzat reprezentații de la Bruxelles că atacă în mod nedrept companii din Silicon Valley.
