Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Emirul Kuwaitului, Sheikh Sabah Al Ahmad Al Sabah, care a condus procesul de mediere între Qatar și statele arabe care au rupt legăturile diplomatice cu acest stat, a avertizat că disputele dintre Doha și cele patru state arabe, care fac parte împreună din Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC), ar putea conduce la ”consecințe nedorite”, potrivit agenției de presă kuwaitiene, citată de Al Jazeera. ”Am trăit momentele creării GCC acum 37 de ani și nu pot rămâne tăcut fără a încerca să mediez o reapropiere între frații noștri. Este de datoria mea și nu pot să nu fac asta. Este foarte dificil, pentru generația care a construit GCC să înțeleg diviziunile dintre statele membre ale GCC”, a declarat Al Sabah, în vârstă de 87 de ani. Pe de altă parte, piețele financiare din Qatar s-au stabilizat luni, după o săptămână de pierderi, în contextul în care guvernul a dat semnale că este capabil să gestioneze economia în ciuda sancțiunilor impuse de vecini, informează Reuters. Ministrul de finanțe al celei mai bogate țări din punct de vedere al veniturilor pe cap de locuitor la nivel global a subliniat că guvernul se află într-o poziție ”extrem de confortabilă” din punct de vedere al finanțelor, iar resursele sale pot face față presiunii impuse. Între timp, autoritățile de la Doha continuă să fie somate de statele occidentale să depună eforturi pentru împiedicarea finanțării grupărilor teroriste, scrie The Guardian. Ultima voce care s-a alăturat acestor declarații este cea a ministrului britanic de externe, Boris Johnson, care totodată a cerut Arabiei Saudite și Emiratelor Arabe Unite să diminueze intensitatea sancțiunilor aplicate Qatarului, după o întâlnire, la Londra, cu omologul său qatariot, Sheikh Mohammed bin Abulrahman al-Thani.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a învinut Statele Unite ale Americii pentru instabilitatea din Orientul Mijlociu, acuzând totodată Washington-ul că lupta împotriva Statului Islamic este ”o minciună”, informează Reuters. ”Voi, Statele Unite ale Americii, și agenții voștri, sunteți sursa instabilității din Orientul Mijlociu…cine a creat Statul Islamic? America…Pretenția Americii că luptă împotriva ISIS este o minciună”, a declarat Khamenei în cadrul unei întâlniri cu oficiali iranieni de rang înalt, potrivit site-ului oficial al ayatollahului. Liderul de la Teheran a făcut mai multe afirmații dure la adresa SUA pe parcursul lunii sfinte a Ramadanului pentru lumea muslmană, aflată în desfășurare. Acesta a acuzat SUA și aliatul său regional Arabia Saudită că finanțează militanții extremiști sunniți, inclusiv Statul Islamic, grupare care a operat primul său atentat în Iran, săptămâna trecută, în urma căruia 17 persoane și-au pierdut viața.
Liderul opoziției ruse, Alexei Navalnâi, alături de alte circa 1000 de persoane, au fost reținuți de polițiștii din mai multe orașe din Rusia, luni, pe fondul organizării unor proteste naționale antiguvernamentale, scrie The Guardian. Navalnâi a fost arestat de altfel din fața locuinței sale, fără a mai fi lăsat să ajungă la protestul organizat cocomitent cu manifestații care au marcat Ziua Rusiei. Protestatarii din Moscova au fost împrăștiați și reținuți cu forța de polițiști, în timp ce la doar câteva străzi avea loc un carnaval în care participanții îmbrăcați în costume din diverse epoci istorice priveau cum opozanții regimului condus de Vladimir Putin sunt urcați în dubele poliției. Poliția a confirmat că 650 de persoane au fost reținute în Moscova și Sankt Petersburg, în timp ce protestatarii au anunțat că numărul acestora se ridică la circa 1.600, în timp ce un număr mai mic de persoane a fost reținut și în alte orașe din țară.
Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a comis ”încălcări constituționale fără precedent” prin incapacitatea de a-și detașa responsabilitățile publice de preșdinte de interesele sale private de afacerist, potrivit unui proces intentat de către procurorii generali din Maryland și Washington, Brian Frosh, respectiv Karl Racine, luni, informează The Guardian. Potrivit plângerii depuse de cei doi procurori, Trump a încălcat o clauză constituțională – ”clauza de compensație” – prin care acesta nu a reușit să se detașeze de proprietățile sale din afaceri. ”Aceste clauze sunt un zid de protecție împotriva corupției prezidențiale, iar un lucru pe care-l știm despre președinte este că el înțelege valoarea zidurilor. Acesta este unul care nu poate fi nici escaladat, nici nu se poate săpa pe sub el”, a declarat Frosh într-o conferință de presă. Clauza de compensație stipulează că un președinte sau oficial guvernamental nu poate avea beneficii financiare de pe urma funcției pe care o deține și interzice primirea de plăți sau cadouri a orice bunuri de valoare din partea unui guvern străin sau a statelor care alcătuiesc SUA. Totodată, administrația Trump a suferit o nouă înfrângere în privința unui ordin de restricționare a persoanelor care călătoresc din șase state preponderent musulmane, potrivit BBC. Astfel, o curte de apel a menținut o decizie a unui tribunal din Hawaii, care a decis că interdicția de călătorie pentru cetățenii respectivelor state este discriminatorie. De la începutul mandatului de președinte, Trump a încercat să impună acest ordin, în mai multe rânduri, însă până acum acesta a fost blocat de justiția americană, iar cel mai probabil, o decizie finală ar urma să fie luată de Curtea Supremă de Justiție a SUA.
Maria de Jesus Patricio Martinez, o femeie de 53 de ani din Mexic, a devenit cunoscută după ce în ultimele trei decenii s-a preocupat de aplicarea unor remedii medicale tradiționale pentru persoanele care nu beneficiau de serviciile de sănătate publică oferite de statul mexican, iar acum este primul cetățean indigen al țării care va participa la alegerile prezidențiale de anul viitor, informează The Guardian. Patricio a fost nominalizată de Congresul Indigen Național din Mexic, o coaliție largă de grupuri etnice native, și de Armata Națională de Eliberare Zapatistă (EZLN) pentru a le reprezenta în cursa pentru cea mai înaltă funcție din stat. Născută și crescută în Tuxpan, un orășel din vestul Mexicului înconjurat de dealuri și câmpuri de trestie de zahăr și porumb, Maria Patricio a povestit că a început să-i trateze pe oamenii care nu beneficiau de serviciile de sănătate publică pornind de la tratamente oferite de părinții și bunicii acesteia. Ajunsă acum la 53 de ani, aceasta este recunoscută drept o militantă pentru prezervarea medicinei tradiționale și, după cum notează The Guardian, acum ar putea să vindece o națiune care a fost divizată și răscolită de violențe extreme, corupție politică și inegalitate economică.
Bătăliile pentru recucerirea orașului Marawi din Filipine de către trupele guvernamentale ce se luptă cu militanții islamiști au intrat în cea de-a treia săptămână, în timp ce drapelul național a fost ridicat în mai multe puncte din oraș pentru a marca ziua independenței, informează The Guardian. Salvatorii, soldații și pompierii din zonele controlate din oraș au cântat imnul național și au ascultat discursuri în timp ce trei avioane OV-10 de vânătoare au bombardat zonele controlate de militanți, în care aceștia încă rezistă ofensivei guvernamentale. Până acum, numărul victimelor în rândul forțelor de securitate se ridică la 58, în timp ce circa 100 de civili și-au pierdut viața de la începutul conflictului, care a izbucnit pe 23 mai. Aproape toată populația de 200.000 de locuitori a orașului de pe insula Mindanao a părăsit orașul, însă se crede că între 500 și 1000 de civili sunt ținuți ostatici de militanții islamiști în zonele pe care aceștia le controlează în oraș.
Alegătorii din Puerto Rico, cea mai veche și cea mai mare colonie a Statelor Unite ale Americii, au votat în favoarea ca aceasta să devină cel de-al 51-lea stat al uniunii, în urma unui referendum caracterizat drept ”inutil”, de către partidele de opoziție, care au cerut boicotarea evenimentului, informează The Guardian. După numărarea voturilor, peste 97% dintre votanți au sprijinit transformarea Puerto Rico în a deveni un stat cu drepturi depline în cadrul uniunii federale americane, în timp ce 1,5% au optat pentru o independență totală, iar circa 1,3 au votat pentru menținerea statutului de colonie. Partidul Noului Progres (PNP), care deține guvernanța și legislatura din Puerto Rico și a organizat tototadă referendumul, a salutat rezultatul acestuia, iar liderii formațiunii au îndemnat Congresul SUA să ia act de decizia alegătorilor. Cu toate acestea, însă, rezultatul referendumului ar putea avea un impact redus în decizia finală, care va fi luată de congresmenii americani, după ce principalele partide de opoziție au boicotat referendumul, astfel că prezența la urne a fost de doar 23%.
Președintele Egiptului, Abdel Fattah el-Sisi, a avut o serie de discuții secrete cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și cu liderul opoziției, Isaac Herzog, în vederae promovării unui plan prin care statul Israel să fie recunoscut drept un stat evreu, potrivit unui reportaj al publicației Haaretz, citat de Al Jazeera. Mai multe state arabe au ajutat, în aprilie 2016, la medierea unor discuții secrete pentru formarea unei coaliții de guvernare între partidul Likud, condus de Netanyahu, și Uniunea Zionistă a lui Herzog. Liderii regionali și-au manifestat atunci îngrijorarea că guvernul de dreapta format de Netanyahu nu este capabil să implementeze o inițiativă de pace agreată cu două luni înainte și l-au abordat pe Herzog pentru a promova acest plan, se arată în materialul citat. Întâlnirea de la Cairo a urmat unui summit ținut în Iordania, la Aqaba, în februarie 2016, când al-Sisi, Netanyahu, secretarul de stat american John Kerry și regele Abdullah al II-lea al Iordaniei erau pregătiți să recunoască statul Israel drept ”stat evreu”. Ulterior, negocierile dintre Netanyahu și Herzog au eșuat, iar premierul israelian a format o coaliție cu formațiunea actualului ministru al apărării, Avigdor Lieberman, considerată drept furnizoarea ”celui mai de dreapta guvern israelian din istorie”.
Ramush Haradinaj, un fost comandant de gherilă acuzat de crime de război de Serbia, este favorit pentru a deveni noul prim-ministru din Kosovo, în urma alegerilor generale din contestatul stat din Balcani, scrie The Telegraph. Potrivit rezultatelor alegerilor de duminică, o coaliție poreclită drept ”aripa războinică” ca urmare a asocierii cu foste mișcări de gherilă din timpul războiului din 1998-1999 dintre Kosovo și Serbia, a obținut circa 35% din voturi și s-a clasat pe primul loc în preferințele alegătorilor. Haradinaj, care este propunerea de prim-minstru a coaliției, este căutat de autoritățile de la Belgrad pentru crime de război comise în perioada conflictului, iar în cursul acestui an au cerut ca acesta să fie extrădat pentru a fi judecat.
Israelul a acceptat o cerere a președintelui Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, de a tăia alimentarea cu energie electrică din Fâșia Gaza, după ce tabăra lui Abbas a refuzat să mai plătească factura pentru regiunea controlată de gruparea Hamas, informează The Telegraph. Președintele AP a cerut autorităților israeliene să reducă perioadele de alimentare cu electricitate din Gaza pentru a pune presiune pe gruparea Hamas, care deține controlul politic și administrativ al enclavei în ultimii 10 ani. Gaza primește zilnic doar patru ore de electricitate, însă după ultima decizie, perioada de acces la curent electric ar putea fi redusă la doar 45 de minute zilnic. În replică, Hamas a amenințat atât autoritățile israeliene, cât și Autoritatea Palestiniană că decizia va avea consecințe de escaladare a conflictului din zonă. Restricțiile de alimentare cu curent electric afectează grav din punct de vedere umanitar viața populației din Fâșia Gaza, în condițiile în care spitalele nu pot efectua operații decât într-un interval redus de timp, familiile nu pot să mențină frigiderele funcționale și nu își pot încărca telefoanele mobile, iar proviziile cu apă potabilă se află în criză deoarece uzinele de desalinizare a apei nu pot funcționa.
Autoritățile din Libia acuză organizațiile neguvernamentale care operează în Marea Mediterană că sunt complice la exodul a zeci de mii de migranți, pretinzând că ONG-urile se află în contact direct cu traficanții de migranți și că acestea sunt practic niște ”companii de taxi pentru migranți”, relatează The Telegraph. Organizații umanitare, precum Medici Fără Frontiere, au negat vehement acuzațiile, în timp ce tentativele clandestine de traversare a Mării Mediterane de către bărci pline de migranți au provocat moartea altor 10 persoane, după naufragiul unei bărci. Alte 100 de persoane sunt date dispărute și sunt speranțe reduse pentru ca acestea să fie găsite în viață.
Republicanul Greg Gianforte, recent ales pentru a ocupa un loc vacant din Camera Reprezentanților aferent statului Montana, a fost condamnat la 40 de ore de serviciu în folosul comunității, la 20 de ore de sesiuni de gestionare a furiei și amendat cu 385$, după ce a pledat vinovat pentru asaltarea violentă a reporterului The Guardian, Ben Jacobs, în ajunul scurtinului în urma căruia a fost ales, informează publicația britanică al cărei jurnalist a fos agresat. Judecătorul Rick West a declarat inițial că îl condamnă pe Gianforte la patru zile de închisoare, afirmând că poate evita încarcerarea prin angajarea într-un program de muncă în folosul comunității. Însă după ce judecătorul a fost informat că infracțiunea de asalt nu se supune posibilității de convertire a zilelor de închisoare în muncă pentru domeniul public, West a revenit asupra verdictului. Gianforte, care și-a recunoscut vina și și-a cerut public scuze jurnalistului The Guardian, a ajuns anterior la o înțelegere cu acesta pentru a plăti 50.000$ drept donație Comitetului pentru Protecția Jurnaliștilor.
