Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Cristiana Mitran și Ionela Păpurică
Există un dezacord puternic între preşedintele Trump şi restul statelor din G7 în ceea ce priveşte o serie de chestiuni cheie, au declarat oficialii europeni vineri, referindu-se la problemele care vor fi discutate de aceştia la summit-ul din oraşul pitoresc Taormina din Sicilia, relatează The Telegraph. Dar preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi preşedintele Consiliului Europei, Donald Tusk, au declarat că există şi puncte comune cu Statele Unite pe care speră să le dezvolte în timpul întâlnirii de două zile. Principalele puncte de diferenţă dintre preşedintele american şi restul liderilor G7 sunt reprezentate de ameninţarea lui Trump de a renunţa la Acordul de la Paris din 2015 privind combaterea schimbărilor climatice şi de apelul său la protecţionismul comercial. A existat dezacord şi în ceea ce priveşte atitudinea faţă de Vladimir Putin şi agresiunea Rusiei faţă de Ucraina. Cei doi lideri europeni au declarat că există un acord mai mare cu Trump privind securitatea şi lupta împotriva terorismului, problemă care va juca un rol central în cadrul summitului, mai ales după atacul terorist de la Manchester. Tusk a spus că a fost impresionat de “determinarea şi duritatea” demonstrată de Trump în acestă privință când au discutat joi la Bruxelles despre combaterea terorismului. Liderii au fost de acord şi în ceea ce priveşte Brexit-ul şi consecinţele acestuia. “Am fost surprins pozitiv de comentariile preşedintelui Trump despre Brexit”, a spus Tusk. “Este clar că UE este mai unită după Brexit decât înainte şi aceasta este şi opinia lui. Am încercat să-l conving că Brexit este important şi dramatic, dar nu este o ameninţare, iar preşedintele Trump a fost de acord.” Analiştii au spus că liderii ar dori să folosească summitul ca mijloc de a-l cunoaşte mai bine pe preşedintele Trump şi să îi afle părerea referitoare la o gamă largă de probleme globale.
Indivizi înarmaţi au atacat un autobuz cu creştini copți în Egipt, ucigând cel puțin 20 de persoane şi rănind alte câteva zeci, relatează Al Jazeera. Autobuzul a fost atacat în cursul zilei de vineri în timp ce călătorea pe drumul spre Mănăstirea Sf. Samuel din provincia Minya, la aproximativ 220 km sud de capitala Cairo, au declarat oficialii din domeniul sănătăţii. Ministerul de Interne a declarat că cel puţin 26 de persoane au fost ucise şi alte 25 au fost rănite în atac. În urma atacului, preşedintele Abdel Fattah el-Sisi a cerut o întâlnire cu oficialii de securitate. Minoritatea creştină coptă din Egipt, care reprezintă aproximativ 10% din populaţia ţării, a fost în mod repetat vizată de grupări armate. În aprilie, zeci de oameni au fost ucişi în două atacuri separate asupra bisericilor din oraşele Tanta şi Alexandria în timpul ceremoniilor de duminică. Statul Islamic din Irakul şi Levant (grupul ISIS) şi-a asumat răspunderea pentru atacurile din aprilie, însă pentru atacul de vineri, nimeni nu şi-a asumat responsabilitatea încă. Un alt bombardament la cea mai mare catedrala coptă din Cairo a ucis cel puţin 25 de persoane şi a rănit 49 în decembrie anul trecut.
Preşedintele american Donald Trump şi-a exprimat joi, în cadrul unei întâlniri cu liderii Uniunii Europene de la Bruxelles, nemulţumirea faţă de excedentul comercial al Germaniei, relatează Spiegel. “Germanii sunt răi, foarte răi”, a spus Trump, potrivit participanţilor la întâlnire. Președintele american a adăugat:”Vedeţi milioanele de maşini pe care le vând în SUA. Teribil. Vom opri acest lucru.” Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a arătat solidaritatea faţă de germani la întâlnire şi a contrazis afirmaţiile lui Trump. Comerţul liber beneficiază pe toată lumea, a spus Juncker. Participanţii la întâlnire au declarat că Juncker a încercat să menţină un ton colegial, dar nu a făcut compromisuri în ceea ce priveşte această problemă. În timpul întâlnirii de aproape o oră, Trump s-a întâlnit inițial cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi cu preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker. După aproximativ 45 de minute, li s-au alăturat şi alţii, inclusiv preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, şi diplomatul şef al UE, Federica Mogherini. Oaspeţii de la Washington păreau să nu ştie că statele membre ale UE negociază tratatele comerciale ca un bloc. De ani de zile, Germania a exportat mai mult decât a importat, iar Trump a criticat excedentul comercial al ţării şi cu alte ocazii. Noul preşedinte al SUA consideră că excedentele germane sunt nedrepte, deoarece ele implică în mod necesar că partenerii săi comerciali au un deficit comercial, SUA în acest caz.
Multimilionarul republican Greg Gianforte a câştigat bătălia pentru singurul loc din Camera Reprezentanților rezervat statului Montana, în ciuda faptului că a fost acuzat cu o zi înainte că a agresat fizic un reporter, relatează The Independent. Gianforte, un întreprinzător, l–a învins pe democratul Rob Quist. Democraţii au sperat că Rob Quist, muzician şi candidat pentru prima dată, ar fi putut capitaliza un val de activism ca urmare a alegerii preşedintelui Donald Trump. În schimb, victoria a reafirmat susţinerea alegătorilor din Montana pentru Trump, americanii de aici votând în număr covărşitor pentru el în noiembrie. Gianforte a fost un favorit puternic pe parcursul campaniei şi a continuat chiar după ce autorităţile l-au acuzat miercuri că l-a atacat pe Ben Jacobs, reporter pentru ziarul The Guardian, şi că l-a trântit la pământ după ce acesta i-a adresat întrebări despre proiectul de lege republican privind sănătatea. Gianforte nu a mai apărut public după ce a fost citat de poliţie şi a ignorat apelul republicanilor de joi de a-şi cere scuze reporterului. El a apărut doar la sărbătorirea victoriei sale de joi seară, unde a spus că îşi asumă responsabilitatea pentru incident. Gianforte a pozat în campania sa ca un iubitor de arme, pentru a-şi construi credibilitatea în rândul entuziaştilor de vânătoare şi pentru a motiva activiştii pentru drepturile la arme să voteze. El a reiterat ”mantrele” Partidului Republican de reducere a impozitelor, consolidarea armatei şi asigurarea graniţelor ţării.
Preşedintele Rodrigo Duterte şi-a explicat decizia de a declara legea marţială într-o zona largă a sudului Filipine, el motivând acestă decizie prin descrierea uneia dintre cele mai teribile scene imaginabile: o decapitare, însă evenimentul este unul fals, relatează Washington Post. Într-o conferinţă de presă care a fost făcută publică în întreaga lume, Duterte a spus că şeful poliţiei din Malabang a fost oprit la punctul de control în drumul spre casă de la locul de muncă şi a fost ucis de către terorişti pe loc. “L-au decapitat atunci şi acolo”, a spus el. Povestea preşedintelui filipinez s-a răspândit rapid în presă locală, dar şi în cea internaţională, care o raportează ca pe un fapt. Dar şeful poliţiei din Malabang este în viaţă, după ce Washington Post susține că a discutat cu acesta, în schimb nu s-au putut găsi dovezi noi despre decapitările televizate din Mindanao, deşi conturi online neconfirmate care postează filmări ale decapitărilor circulă pe internet. Nu este clar încă dacă povestea şefului poliţiei a fost un o invenţie sau nu. Cu toate acestea, ceea ce este sigur este că raportul inexact a conturat modul în care au fost acoperite ştirile despre legea marţială şi modul în care a fost primită aceasta de către guvernul Statelor Unite. Imediat după discursul lui Duterte, povestea şefului poliţiei a servit ca o legătură retorică între neliniştea din oraşul Marawi din sud şi ameninţarea globală a terorismului islamic radical – provicând o frenezie în mass-media. Luptele dintre forţele de securitate din Filipine şi grupurile insurgente musulmane au existat de ani de zile, dar au fost preluate de ziarele internaţionale din această săptămână, când Duterte a declarat legea marţială în Mindanao, o zona în care se află peste 20 de milioane de oameni. Faptul că povestea şefului poliţiei a fost falsă nu înseamnă însă că nu există o luptă reală între forțele guvernamentele filipineze și rebelii musulmani.
Institutul de Studii Fiscale din Marea Britanie (IFS) a prezentat într-un raport că Regatul Unit va fi condamnat la încă cinci ani de austeritate conform planurilor stabilite de manifestul Partidului Conservator, provocându-se, astfel, pagube mari serviciilor publice, informează The Independent. Carl Emmerson, director adjunct la IFS, a declarat că Partidul Conservator oferă reduceri deja promise, iar promisiunile suplimentare de finanțare, precum cele pentru școli, vor duce la creșterea consistentă a cheltuielilor în comparație cu luna martie. Atât Partidul Conservator, cât și cel Laburist, conform IFS, nu prezintă electoratului un “set cinstit de alegeri” în legătură cu planurile lor de impozitare și cheltuieli. Raportul IFS critică promisiunea conservatorilor de a reduce migrația, riscându-se provocarea unor daune considerabile asupra economiei britanice, în condițiile in care aceasta este asociată cu îmbătrânirea populației britanice.
Guvernul președintelui liberal Moon Jae-in a ordonat o revizuire a modului în care forțele de poliție abordează protestele cetățenilor din Coreea de Sud, relatează Reuters. Poliția sud-coreeană încearcă să reducă utilizarea tunurilor de apă și a numărului mare de polițiști prezenți la proteste. Practicile poliției de a controla mulțimea care protestează au atras multe critici din partea grupurilor locale și internaționale din domeniul drepturilor omului, acestea fiind considerate dure și foarte agresive. Cele mai multe critici au fost aduse folosirii tunurilor de apă. În 2016, un activist în vârstă de 68 de ani și-a pierdut viața după ce a fost lovit de un jet de apă și și-a pierdut cunoștința după ce a căzut în timp ce participa la o manifestație de protest. Comsia Națională pentru Drepturile Omului a propus niște recomandări de soluționare a problemelor, însă acestea nu au un caracter obligatoriu, fiind nevoie de aprobarea parlamentară ca ele să fie aplicate.
Șase jihadiști, inclusiv cetățeni indonezieni și malaiezieni, au fost uciși după ce armata filipineză și-a continuat operațiunea de a elimina rebelii din orașul Marawi, informează BBC. Marawi este un oraș în principal musulman în provincia Lanao del Sur de pe insula sudică Mindanao, provincia fiind o fortăreață a grupului Maute, care și-a asumat loialitatea față de așa-numitul Stat Islamic (IS). Luptele din orașul Marawi au izbucnit după ce armata a încercat să captureze pe liderul grupului militant Abu Sayyaf, acesta promițând loialitate Statului Islamic. Președintele filipinez, Rodrigi Duterte, a impus legea marțială în Mindanao ca răspuns la violență, astfel că această lege permite folosirea armatei pentru restabilirea ordinii și arestarea persoanelor fără a fi nevoie de mandat. Obiectivul președintelui este de a oferi cetățenilor securitatea națională. Ca și Marawi, Mindanao găzduiește mai multe grupuri musulmane rebele care militează pentru o mai mare autonomie.
Martinus Sitompul, șeful relațiilor publice pentru poliția națională indoneziană, a declarat că au fost identificați cei doi atacatori sinucigași responsabili pentru atacul mortal din Jakarta, relatează CNN. Purtătorul de cuvânt al poliției naționale, Setyo Wasisto, a declarat că în urma atentatelor care au avut loc într-o stație de autobuz din capitala Indoneziei, au fost uciși trei ofițeri de poliție, iar cinci civili și șase ofițeri au fost răniți. Sindicatul polițiștilor din Indonezia înformează că alte trei persoane au fost arestate, acestea fiind suspectate ca fiind complice la atentate. ISIS nu și-a asumat încă răspunderea pentre atentatele din Jakarta, deși trecutul său din țările din Asia de Sud-Est face ca autoritățile să suspecteze implicarea grupării teroriste. Indonezia este cea mai populată țară musulmană din lume, iar în ultimii ani s-a luptat împotriva extremismului radical deoarece ISIS încearcă să recruteze membri din țară.
Nouă femei au fost arestate la Cannes după ce au încercat să organizeze o petrecere “burkini”, arestarea lor fiind făcută la câteva zile după ce a fost emis un decret care a interzis demonstrațiile publice în timpul festivalului de film al orașului, informează Russia Today. Femeile au plănuit să înoate în mare ca parte a protestului lor, însă au fost arestate în fața hotelului Martinez. Se pare că acestea sunt prietene cu milionarul Rachid Nekkaz, un om de afaceri și activist politic algerian, care a devenit cunoscut pentru campania împotriva interdicției burkini de pe Riviera franceză, el plătind numeroase amenzi emise femeilor care au refuzat să se supună interdicției. Și de data aceasta, milionarul a plătit amenda celor nouă femei, spunând că a fost avertizat de autorități că va primi o amendă de 7.500 de euro și riscă șase luni de închisoare dacă va organiza o demonstrație neautorizată.
