Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Cu pași mici moldovenii au sărbătorit în ghilimele Ziua Independenței la 27 august. Lipiți de gardul ce îi despărțea de pompoasa paradă, moldovenii denigrau în neputință și sărăcie actuala guvernare. Sătui de promisiuni și false așteptări, o mare parte dintre ei se arată dezinteresați de alegerile prezidențiale care urmează să aibă loc în octombrie.
Chiar dacă are puteri limitate, alegerea președintelui se consideră deja un vot geopolitic: unora le este frică de Dodon, să nu trădeze Moldova lupului, altfel spus – Rusiei, alții speră stabilitate și păstrarea statlității prin Leancă, Năstase, și alți independenți. Alții doresc să atragă Moldova mai aproape de Uniunea Europeană prin implicarea fiecăruia, cum este candidata Maia Sandu, iar alții – unioniștii, speră că Reunirea Moldovei cu România va fi automat și o integrare în UE. A cui va fi Moldova?! – sperăm ca până pe 30 octombrie apele să nu fie prea tulburi, cum se face, de obicei, în campaniile electorale…iar binele să învingă răul.
Ce fac alți cetățeni moldoveni care fac uz de banii puțini ai Moldovei, în timp ce aceasta zace la pământ după un faliment de 2 miliarde de euro?! – Transnistria jubilează 26 de ani de independență, sperând că în curând vine timpul când Chișinăul va ceda și va recunoaște statalitatea Transnistriei.
Totuși, să fim atenți că fondurile nu vin din Rusia, ci din România, care continuă să acorde sume uriașe nerambursabile în domeniul educației, culturii, ecologiei, etc. Totodată, susține Moldova la vreme grea. Știți, este o vorbă: prietenul la nevoie se cunoaște!
1. Poporul este cel care trebuie să decidă unirea, căci pentru realizarea acestei idei naţionale trebuie să existe voinţă populară. Înfăptuirea acestui deziderat urmează să aducă o stare normală a lucrurilor pe acest teritoriu şi să ne apropie de Uniunea Europeană. Opinia aparţine preşedintelui Asociaţiei Obşteşti „Onoare, Demnitate şi Patrie” (ODIP), Vlad Bileţchi, şi a fost enunţată în cadrul dezbaterii publice cu tema: „Unionişti, statalişti şi „nostalgici”: confruntare de idei privind dreptul şi capacitatea Republicii Moldova de a fi stat independent”, ediţia a 59-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenţia de presă IPN în coproducţie cu Radio Moldova.
2. Abordarea actuală a României este prea timidă pentru a reuşi o promovare eficientă a integrării europene în Republica Moldova, mai ales având în vedere nivelul de ostilitate anti-UE existent în regiune şi mobilizarea geopolitică a Rusiei. Politologul Dionisa Cenuşa a analizat într-un articol pentru IPN că este nevoie de un liderism mai pronunţat din partea României în promovarea integrării europene în Moldova, la fel de puternic precum în politicile de promovare a identităţii româneşti. Potrivit lui, în prezent factorul românesc ca şi agent al europenizării Republicii Moldova este puternic subestimat şi nevalorificat. Cunoştinţele şi experienţa României sunt însă unice şi trebuie transferate către Republica Moldova cât mai curând posibil, inclusiv prin multiplicarea interacţiunilor şi a canalelor de comunicare non-politice.
3. Barometrul economiei RM arată ca țara se duce la fund, scrie JURNAL. Transporturile, care reprezintă cel mai clar indiciu al evoluţiei economice a unei ţări continuă să raporteze indicatori în scădere. Volumul mărfurilor transportate de întreprinderile moldoveneşti de profil s-a redus cu 9,4% în primul semestru. Situaţia de la Calea Ferată a Moldovei poate fi considerată una dezastruoasă, volumul mărfurilor transportate de aceasta scăzând cu 30%. Potrivit Biroului Naţional de Statistică, deşi în luna iunie 2016 întreprinderile de transport feroviar, auto, fluvial şi aerian au transportat cu 2,2% mai multe mărfuri faţă de mai, mai mult datorită factorilor sezonieri, faţă de iunie, 2015 au scăzut cu 9,4% . Parcursul mărfurilor este şi el în scădere cu 6,1%.
4. Vot geopolitic sau vot anticorupție, se întreabă site-ul de informații REPORT cu privire la alegerile cetățenilor republicii. Șapte politicieni au demarat procedura de înscriere în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 30 octombrie din Republica Moldova. Acestea au solicitat deja înregistrarea grupurilor de inițiativă (pentru colectarea semnăturilor – câte 15 000 în mai puțin de o lună) la Comisia Electorală Centrală. Cei șapte pretendenți la fotoliul de președinte al Republicii Moldova sunt: Andrei Năstase (din partea Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”); Maia Sandu (din partea Partidului „Acțiune și Solidaritate”); Iurie Leancă(din partea Partidului Popular European din Moldova); Mihai Ghimpu (din partea partea Partidului Liberal – în prezent la guvernare); Marian Lupu (din partea Partidului Democrat – care controlează momentan puterea);Dmitrii Ciubașenko (din partea „Partidului Nostru” – pro-rus) și Igor Dodon (din partea Partidului Socialiștilor- pro-rus).
5. Comuniștii din Moldova se declara hotărâți să facă notă aparte în campania electorală dinaintea alegerilor prezidențiale de la 30 octombrie. Într-o conferință de presă, liderul PCRM, fostul președinte al țării, Vladimir Voronin, a îndemnat la boicotarea scrutinului, pe care formațiunea sa îl consideră ilegal, informează EUROPA LIBERĂ. Vladimir Voronin nu a stat sa aleagă cuvintele atunci când s-a referit la coaliția majoritară, acuzînd-o că apară ,,interese de clan”, că a adus Republica Moldova într-o stare de instabilitate economică și socială. După părerea comuniștilor, boicotul este singura modalitate de a exprima atitudinea față de guvernare. PCRM-ul și-a motivat decizia de a boicota scrutinul prezidențial și prin faptul că președintele ales prin vot direct va avea împuterniciri limitate și nu are cum să onoreze promisiunile ce vor curge gârlă.
6. Guvernul a aprobat două memorandumuri pentru acordarea de sprijin financiar nerambursabil Republicii Moldova, în valoare de 5 milioane de euro, pentru renovarea şi dotarea a 36 de grădiniţe, precum şi pentru finanţarea unor programe adresate comunităţilor locale, scrie GAZETA DE SUD.
7. Un ONG din România – GEYC, lansează Programul de Cooperare Strategică ”Support Moldova” (2016-2018) ce vizează susținerea parcursului european al Republicii Moldova prin sprijinirea și dezvoltarea de competențe în cadrul a trei categorii de grup țintă: tinerii, ONG-uri și autoritățile publice, informează UNGHIUL. Programul se lansează odată cu celebrarea Zilei Limbii Române – 31 august. Prin intermediul acestui program tinerii din Republica Moldova vor avea acces la informații și oportunități de formare, mobilitate și voluntariat în țară și peste hotare. „Support Moldova este un pas înainte pentru a susține integrarea europeană a Republicii Moldova prin transferul de bune practici și de expertiză de la statele europene. Ne propunem ca tinerii de aici să participe mai mult la viața comunității, să intre într-un dialog structurat cu reprezentanții statului și să fie mai competitivi pe piața muncii”, spune Gabriel Brezoiu, Manager general GEYC și PRISMA European Network.
8. Pentru Republica Moldova limba română a fost o armă de luptă pentru independență, dreptate, libertate, pentru ca poporul nostru să existe. Declarația aparține președintelui Academiei de Științe a Moldovei, Gheorghe Duca. Potrivit lui, de la 1989 încoace, în afară de schimbarea grafiei latine, revenirea la denumirea corectă a limbii, puține lucruri s-au schimbat în privința vorbirii și funcționalității ei, transmite IPN.
9. Site-ul de informații DESCHIDE publică declarația lui Șevciuk de “ziua” Transnistriei: “Fiecare aniversare ne va apropia de recunoaltere”. Pe 2 septembrie Tiraspolul a marcat 26 de ani de la “constituirea Transnnistriei”. Șevciuk a mulțumit tuturor celora care contribuie la consolidarea statalității transnistrene. Președintele Sovietului Suprem, Vadim Krasnoleski, a declarat că viitorul Transnistriei este alături de Rusia. Pentru a marca cei 26 de ani de existență, Tiraspolul nu a organizat nici o paradă militară, în schimb a fost prezentă o delegație a Dumei de stat a Federației Ruse.
10. Liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, a dat în judecată Cancelaria de Stat pentru neprezentarea, la solicitare a stenogramelor ședințelor de Guvern în care au fost aprobate garanțiile de stat pentru cele 3 bănci falimentate. Acestea au fost acordate în 2014 ex-premierului Iurie Leancă și în 2015, ex-premierului Chiril Gaburici. Totodată, ea acuză actuala guvernare de dezinformare și de faptul că nu intenționează să investigheze în mod efectiv frauda bancară.
