Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Roxana Zafiu și Cristina-Florentina Dincă
TITLURILE ZILEI
Federica Mogherini susține că referendumul britanic ne determină să reafirmăm rolul Uniunii Europene, relatează Le Monde. Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Politică Externă, Federica Mogherini, a prezentat sâmbătă 25 iunie, statelor membre un document care detaliază strategia globală propusă de ea pentru politica externă de securitate și apărare comună (PESC), care urmează să fie prezentat marți și miercuri la Summitul European. Într-un interviu acordat ziarului Le Monde, în data de 28 iunie, acesteia i se pune întrebarea dacă ,, documentul în ceea ce privește apărarea comună nu va fi umbrit de Brexit”. Aceasta susține că referendumul britanic ne obligă și mai mult să reafirmăm rolul Uniunii, pentru a evidenția interesele comune ale europenilor și ceea ce trebuie să ne unească în anumite domenii cum ar fi energia, comerțul sau migrația. Unitatea noastră este garanția rolului nostru în lume. Se pare că acest lucru a fost momentul potrivit să ne aducem aminte și să ne adresăm partenerilor noștrii din Africa, Asia, sau de cealaltă parte a Atlanticului: Europa este acolo, în interiorul şi în afara graniţelor. O altă întrebare căreia i se adresează este ,, dacă după votul britanicilor se poate vorbi despre un proiect de ,, reformare’’ a Europei”. Ea consideră că Europa are nevoie de o reflecție mai profundă asupra funcționării sale. Putem considera referendumul ca un semnal, un apel la responsabilitate, la conducerea politică mai eficientă. Un nou proiect care atestă funcţionarea Uniunii Europene trebuie să fie o lucrare colectivă, care nu poate fi realizat doar de către instituțiile europene, ci toate capitalele europene trebuie să se implice. De asemenea, la întrebarea ,, va fi mai bine fără britanici”, aceasta susţine că nimănui din Uniunea Europeană nu-i va fi mai uşor.
După Brexit, Parlamentul European rămâne în incertitudine, relatează Le Figaro. Apar diverse întrebări cum ar fi ,,care este rolul eurodeputaţilor britanici înainte de ieşirea efectivă a țării lor’’? Europarlamentarul Nigel Farage, liderul partidului eurofobic, UKIP care a susţinut ieşirea Marii Britanii din UE, a avut o atitudine inadecvatică luându-şi rămas bun de la Parlamentul European la sesiunea de iunie. Dar, procesul de negocieri privind condițiile de ieşire a Marii Britanii nici măcar nu au început, și atât timp cât nu este finalizat, europarlamentarii britanici în teorie păstrează aceleași drepturi și aceleași obligații ca și mai înainte. Cu toate acestea deciziile luate în cadrul Parlamentului European nu se vor aplica în ţara lor. Președintele Socialiștilor și Democraților (SD), italianul Gianni Pittella, susţine că britanicii trebuie să pună capăt mandatului lor, să nu mai aibă drepturi depline în Parlamentul European, cu excepția cazului în ceea ce privește renegocierea relației (dintre UE și Marea Britanie). Cu toate acestea, din punct de vedere juridic britanicii nu au de ce să se abţină de la vot, atunci când textul actant în ceea ce constă secesiunea cu Uniunea Europeană va ajunge în Parlament. Singurul lucru care este prevazut în articolul 50 din Tratatul de la Lisabona, e reprezentat de faptul că premierul britanic nu va putea participa la toate Consiliile Europene. Dar nimic asemănător nu este planificat pentru voturile din Parlamentul European, în timp ce acesta din urmă trebuie să aprobe, de asemenea, termenii separării dintre Regatului Unit și UE. Farage a declarat luni că cei 26 de eurodeputați britanici din grupul său să continue să-și exercite dreptul la vot și să ,,reprezinte interesele britanice” până la ieşirea efectivă. O altă întrebare este reprezentată de faptul dacă ,,grupurile politice vor dispărea”. Pentru a se forma un grup în Parlamentul European trebuie să întâlnească cel puțin 25 de deputați din șapte țări diferite. Cei 73 de eurodeputați britanici sunt alcătuiţi din trei grupuri: euroscepticii grupaţi sub conducerea lui Nigel Farage sub stindardul ,,Europa Libertății și Democrației Directe”; Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR), și cel de-al treilea grup este cel al socialiștilor. În ceea ce priveşte grupul ECR, acesta ar fi amputat puternic, s-ar pierde 21 de membrii din 73. În cele din urmă, grupul Socialist ar pierde 20 de membri din 188, şi chiar ar lărgi golul pe care îl separă de cel mai mare grup din Parlamentul European, cel al Partidului Popular European (PPE, dreapta), cu 215 deputaţi din care nu face parte nici un britanic. Exodul celor 22 de britanici care fac parte din UKIP, aşadar grupul eurosceptic ar putea dispărea, grupul având de fapt numai 24 de membrii. Plecarea britanicilor nu ar trebui să schimbe în mod fundamental echilibrul de putere dintre stânga și dreapta și nici între eurosceptici și eurofili, eurodeputatul francez al PPE, Alain Lamassoure, crede că se va reveni probabil la logica ,,marii coaliții”, în care PPE și socialiștii sunt de acord asupra orientărilor generale. O altă consecinţă este reprezentată de faptul că ar putea fi mai dificil de a găsi o majoritate în Parlamentul European pentru următorii doi ani.
Polonia este şocată de abuzul xenofob al polonezilor din Marea Britanie, ralatează Al Jazeera. Ambasadorul Poloniei își exprimă ,,profunda îngrijorare” după ce rapoartele relevă abuzuri îndreptate împotriva polonezilor din Marea Britanie. Ambasadorul Poloniei la Londra, și-a exprimat șocul și îngrijorarea cu privire la incidentele de abuz şi xenofobie îndreptate împotriva comunității poloneze ca urmare a deciziei Regatului Unit de a părăsi Uniunea Europeană. Zeci de incidente rasiste au fost raportate poliției din Anglia, inclusiv cazurile în care polonezii și alți est-europeni au fost victime ale abuzurilor rasiale. Abuzul rasial s-a răspândit în Anglia, iar mulţi imigranţi se tem că situaţia ar putea degenera. Witold Sobkow, ambasadorul polonez la Londra susţine că ,, suntem șocați și profund îngrijoraţi de recentele incidente de abuz şi de xenofobe îndreptate împotriva comunității poloneze și a altor rezidenți migranţi”. Sobkow a declarat că ambasada a menţinut legătura cu ,,instituțiile relevante” și că poliția investighează cazurile din Hammersmith şi Huntingdon. “Facem apel la toți cetățenii polonezi care sunt victime ale abuzurilor xenofobiei și asupra tuturor martorilor să raporteze astfel de incidente autorităților locale”, a spus Sobkow. De exemplu, în Hammersmith, oraş situat în vestul Londrei, partea din față a unui centru cultural polonez a fost mânzgălit cu graffiti ofensator. Astfel, în zonele locuite de polonezi au apărut graffitti rasiste în care aceştia sunt ameninţaţi să plece acasă sau vor fi obligaţi să o facă. Cei aproximativ 800.000 de polonezi din Marea Britanie reprezintă una dintre primele trei grupuri minoritare din țară. Cu câteva zile înainte de referendum, extrema-dreaptă reprezentată de partidul anti-imigranţie, UKIP, a fost acuzat de rasism, după dezvăluirea unui afiș care prezintă o coadă de refugiați, cu sloganul ,,punctul de rupere” și un motiv în plus de a părăsi UE.
Creşterea amenințării cu teroarea în Liban, în urma atacurilor sinucigașe de lângă Siria, relatează The Guardian. Guvernul avertizează în legătură cu noul val de operațiuni teroriste, după ce satul creștin al-QAA, a fost în vizorul atacurilor în această dimineaţă. Guvernul libanez avertizează cu privire la o amenințare teroristă sporită, după ce opt teroriști sinucigași au atacat un sat creștin la granița cu Siria. Satul al-QAA a fost tinţa unor valuri de atacuri sinucigașe care au ucis cinci persoane. Primul atac cu bombe a avut loc înainte de zorii zilei, iar al doilea a avut loc mai târziu în timpul nopții, doi dintre atacatori s-au aruncat în aer în apropierea unei biserici. Oficialii de securitate cred că militanții Statului Islamic au fost în spatele atacului. Referitor la numărul de atacatori, guvernul libanez a declarat că atacul și modul nefamiliar în care a fost efectuat reprezintă o nouă fază de ,,confruntare între staul libanez și terorismul”. Prim-ministrul, Tammam Salam, și-a exprimat temerea că ceea ce s-a întâmplat în QAA este începutul unui nou val de operațiuni teroriste în diferite zone ale Libanului. Militanții islamiști sunniți au lovit în mod repetat Libanul de la izbucnirea războiului din Siria, unde puternicul grup șiit libanez, Hezbollah, luptă în sprijinul președintelui sirian Bashar al-Assad. Ministrul de Interne, Nohad Machnouk, a declarat că cele mai multe dintre atacuri au fost săvârşite de persoane din interiorul Siriei, nu de cele aflate în taberele de refugiați din Liban, care găzduişte peste 1 milion de refugiați sirieni. Autoritățile locale au impus interdicţii refugiaților sirieni din zonă în urma atacurilor.
Transsexualii din Pakistan salută cu precauție căsătoria fatwa, relatează BBC. Un decret religios atestă căsătoria transsexualilor care ar putea să devină legală, fiind prudent salutată în Pakistan, dar activiștii spun că mentalitatea încă mai trebuie să se schimbe. Decretul sau fatwa, a fost adoptat duminică de către un grup de clerici. Cei 50 de clerici care fac parte din grupul clericilor cunoscut sub numele de Tanzeem Ittehad-i-Ummat cu sediul în Lahore, de asemenea, a declarat că orice act destinat să ,,umilească, insulte sau șicaneze” persoanele transexuale ar trebui să fie considerată infracțiune în Islam. Un transexual susţine că ,, prin sharia am avut deja dreptul [la căsătorie], dar dacă nu se iau măsuri pentru a elimina concepțiile greșite despre noi în societate, situaţia din comunitatea noastră nu va fi schimbată.” Un alt asistent social pentru problemele cu care se confruntă transexualii, a declarat pentru BBC că a fost un ,,pas bun”, doar că problemele vor rămâne până în clipa în care căsătoria transsexuală va fi legitimată în mod oficial. Persoanele transsexuale sunt discriminate în Pakistan și luptă pentru a găsi locuri de muncă. Mai mult de 45 de persoane transsexuale au fost ucise în provincia Khyber Pakhtunkhwa în ultimii doi ani, potrivit grupului pentru drepturile minorităţilor ,,Trans Action”. Luna trecuta, un activist transsexual în vârstă de 23 de ani, a murit pentru că tratamentul nu a fost administrat la timp. Alisha, care a fost împușcat de opt ori, a fost internat în stare critică la spital, dar personalul nu a putut decide dacă să-l pună într-o secție de sex masculin sau feminin. ,,Trans Action”, un grup de advocacy, spuţine că există cel puțin 45.000 de persoane transsexuale în provincie și cel puțin o jumătate de milion la nivel naţional. În 2012, Curtea Supremă din Pakistan a declarat drepturi egale pentru cetățenii transsexuali inclusiv dreptul de a moșteni proprietățile și bunurile. De asemenea, ei au obţinut dreptul de vot anul anterior. Cu toate acestea, Curtea Supremă a negat dreptul cuplurilor homosexuale de a se căsătorii, existând cazuri în trecut în care bărbații homosexuali au fost acuzați în conformitate cu legile anti-sodomie.
Suedia, Etiopia, Bolivia și Kazahstan sunt statele care au dobândit pentru următorii doi ani statutul de membri nepermanenți ai Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, informează Al Jazeera. Etiopia și Bolivia au fost nominalizate în calitate de candidați de către grupul lor regional și nu au avut opoziție. Italia, Suedia și Olanda au fost în competiție pentru a ocupa cele două locuri rezervate Europei de Vest. Pentru locurile rezervate Asiei, au candidat Thailanda și Kazahstan. Consiliul de Securitate este format din 15 membri, dintre care cinci sunt permanenți (SUA, Marea Britanie, Rusia, China și Franța) și au drept de veto. Ceilalți cinci membri nepermanneți sunt: Japonia, Egipt, Senegal, Ucraina și Uruguay. Cei cinci noi membri nepermanenți vor înlocui începânt cu 1 ianuarie Spania, Malaezia, Noua Zeelandă, Angola și Venezuela. Consiliu de Securitate este unul dintre cele mai puternice organe ale ONU, iar una dintre atribuțiile importante care îi revin este aceea de a supraveghea cele 16 misiuni de menținere a păcii. Kazahstan nu a mai fost niciodată membru al Consiliului de Securitate, în timp ce Thailanda a deținut aceast statul o singură dată (1985-1986). Italia a fost membră de șase ori, Suedia de trei, iar Olanda de cinci ori. Pentru a dobândi statutul de membru nepermanent, statul candidat trebuie să obțină două treimi din numărul de voturi al membrilor Adunării Generale a ONU.
Rusia și Statele Unite au dat declarații contradictorii în ceea ce privește un incident care a avut loc pe 17 iunie, în Marea Mediterană, și în care au fost implicate forțele navale ale celor două țări, informează Reuters. Ministrul rus al Apărării a declarat că un distrugător al Statelor Unite s-a apropiat periculos de aproape de o navă rusească de război, afirmând, totodată, că acest incident constituie o încălcare flagrantă a regulilor de evitare a coliziunilor pe mare. Cu toate acestea, un oficial american al Apărării a declarat că nava rusească de război a efectuat operații „nesigure și neprofesioniste” în apropierea altor două nave americane. În ultimele luni au avut loc o serie de incidente pe mare și în aer, similare celor din timpul Războiului Rece, și fiecare țară a acuzat-o pe cealaltă de acțiuni periculoase în apele și în spațiul aerian intrenațional. În cadrul incidentului au fost implicate distrugătorul de rachete american USS Gravely și fregata marinei ruse, Yaroslav Mudry. În momentul incidentului, nava rusă se afla în apele internaționale din estul Mediteranei, fără a face manevre periculoase, conform declarațiilor Ministerului Apărării din Rusia. Oficialii apărării americane au declarat, în schimb, că fregata rusă a trecut în mod repetat prin apropierea distrugătorului american, cerându-i să mențină o distanță sigură, dar continuând să facă manevre în apropiere.
Turcia și Israel au ajuns la o înțelegere pentru a restabili legăturile diplomatice și a pune capăt astfel unei vrăjmășii care durează de șase ani, informează Al Jazeera. În ciuda acestui anunț, trebuie menționat că Turcia și Israel au o lungă istorie de eforturilor diplomatice dificile. Toate aceste reorientări ale politii externe ale Turciei câștigă vizibilitate în contextul plecării fostului prim-ministru (2014-2016) și ministru de externe (2009-2014) Ahmet Davutoglu, arhitectul principal al politicii externe a Turciei. Politica externă a Turciei va continua să experimenteze reformarea, în contextul schimbărilor dramatice din peisajul politic regional/internațional și al provocărilor interne. Președintele Turciei, Recep Erdogan, a promis că va face tot posibilul să restabilească și relațiile cu Rusia, care s-au înrăutațit în noiembrie 2015, după ce un avion rus a fost doborât de Turcia, pe motivul încălcării spațiului aerian. În acest sens, Erdogan i-a trimis o scrisoare președintelui rus Vladimir Putin, în care își prezintă scuzele și consoleanțele pentru familia pilotului ucis.
Hillary Clinton a fost absolvită de acuzațiile de vină cu privire la atacul din 2012 asupra unui complex consular american din orașul Benghazi, într-un raport mult așteptat al Congresului Statelor Unite, informează BBC. Raportul acuză, în schimb, Guvernul SUA, în special Departamentul de Apărare și CIA-ul, pentru lipsa de înțelegere a pericolelor cu care se confrunta personalul american din orașul libian, și pentru că nu s-au făcut demersurile necesare pentru a-l proteja. După o anchetă care a durat mai multe luni de zile și a devenit un subiect al războiului partizan de la Washington, raportul de 800 de pagini, lansat de către republicani, depânge incapacitatea Pentagonului de a reacționa. Tragedia din septembrie 2012, în care patru americani au fost uciși în urma unui atac al extremiștilor asupra unui avanpost american slab protejat, a fost politizat instanteneu, în contextul în care în noiembrie aveau loc alegerile prezidențiale. Democrații, în propriul lor raport, au declarat că măsurile de securitate ale Departamentului de Stat au fost „extrem de inadecvate”, dar doamna Clinton, aflată la sfârșitul mandatului său de secretar de stat, niciodată nu a refuzat sporirea măsurilor de securitate.
Gibraltar poartă în prezent discuții cu Scoția privind posibilitatea de a rămâne în Uniunea Europeană, informează The Independent. Fabian Picardo, prim-mninistru teritoriului britanic, a declarat că a discutat cu Nicola Sturgeon, prim-ministru Scoției, despre posibilele opțiuni ale țărilor care au votat masiv pentru rămânerea în UE. Gibraltar a votat într-un procent de 95% pentru a rămâne în Uniune și a înregistrat o prezență la vot de 84%. Cele 32 de consilii scoțiene au înregistrat o prezență la vot de 67% și au votat într-un procent de 62% rămânerea în Uniune
