Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
BIRMANIA
Drapelul tarii: trei benzi orizontale egale in culorile galben (deasupra), verde si rosu; pe cea verde se afla centrata o stea in cinci colturi care acopera partial partile adiacente ale celorlalte benzi colorate; design-ul reactiveaza tricolorul folosit de Birmania in perioada 1943-1945, in timpul ocupatiei japoneze
ISTORIC: Marea Britanie a cucerit Birmania pentru o perioada de 62 de ani (1842-1886) si a incorporat-o in cadrul Imperiului Indian. Birmania a fost administrata ca o provincie a Indiei pana in 1937 cand a devenit o colonie separata, auto-guvernata; independenta fata de Commonwealth a fost obtinuta in 1948. Generalul Ne Win a dominat guvernul in perioada 1962-1988, mai intai ca dictator militar, apoi ca presedinte autoproclamat, apoi ca si figura politica influenta. In septembrie 1988, armata l-a rasturnat pe Ne Win si a stabilit o noua junta. In ciuda alegerilor multipartide din 1990 care au adus o victorie clara a principalei formatiuni de opozitie – Liga Nationala pentru Democratie (NLD) – junta a refuzat sa predea puterea. Lidera NLD si laureata premiului Nobel pentru Pace, Aung San Suu Kyi, arestata la domiciliu intre 1989 si 1995 si din 2000 pana in 2002, a fost incarcerata in mai 2003 si ulterior transferata in arest la domiciliu. Ea a fost in cele din urma eliberata in noiembrie 2010. Dupa ce junta a majorat inexplicabil preturile la carburanti in august 2007, zeci de mii de birmanezi au marsaluit in cadrul unor proteste, conduse de activisti pro-democratie si calugari budisti. In septembrie 2007, guvernul a reprimat brutal protestele, omorand 13 persoane si arestand zeci de mii petnru participarea la demonstratii. De atunci, regimul a continuat sa descinda in case si manastiri si sa aresteze persoane suspectate ca participa la proteste pro-democratice. Birmania a fost lovita in mai 2008 de ciclonul Nargis, care a provocat moartea a 138.000 de oameni si zeci de mii au fost raniti sau au ramas fara adapost. In ciuda tragediei, junta a continuat in aceeasi luna procedurile pentru referendumul constitutional, primul vot din Birmania din 1990. Alegerile parlamentare s-au tinut in noiembrie 2010, considerate drept o mascarada de majoritatea comunitatii internationale, in urma acestra partidul format din membrii juntei, Uniunea pentru Solidaritate si Dezvoltare, obtinand 75% din voturi. Parlamentul constituit in ianuarie 2011 l-a desemnat pe fostul premier Thein Sein drept presedinte. O majoritate aproape absoluta de oficiali desemnati de Thein Sein sunt fosti ofiteri militari ai juntei.
GEOGRAFIE
Localizare: sud-estul Asiei, incadrata de Marea Andaman si Golful Bengal, intre Bangladesh si Thailanda
Coordonate geografice: 22 00 N, 98 00 E
Suprafata totala: 626.578 kilometri patrati, din care uscat: 653.508 km patrati si 23.070 km patrati de ape
Granite: 5.876 kilometri
Tari invecinate: Bangladesh 193 km, China 2.185 km, India 1.463 km, Laos 235 km, Thailanda 1.800 km Tarmuri: 1.930 km
Ape maritime: ape teritoriale: 12 mile maritime
Climat: musonic tropical; veri innorate, ploioase si umede (musonul de sud-vest intre iunie si septembrie); ieri mai putin noroase, precipitatii scazute si temperaturi medii, umiditate mai scazuta pe timpul iernii (musonul de nord-est intre decembrie si aprilie);
Relief: podisuri joase in centru, incercuite de munti inalti
Altitudini extreme: cea mai joasa – Marea Andaman (0 m); cea mai inalta – Hkakabo Razi (5.881m)
Resurse naturale: petrol, lemn, cositor, antimoniu, cupru, zinc, tungsten, plumb, carbune, marmura, calcar, pietre pretioase, gaze naturale, putere hidrologica.
Nota: amplasament strategic in apropierea principalelor rute maritime din Oceanul Indian
POPULATIE
Populatie: 53.999.804 (estimare iulie 2011)
Rata natalitatii: 19,31/1.000 de oameni
Rata mortalitatii: 8,16/1.000 de oameni
Populatie urbana: 34%
Cele mai mari orase: Rangoon (capitala) – 4,259 milioane locuitori; Mandalay – 1,009 milioane locuitori; Nay Pyi Daw (capitala administrativa) – 992.000 locuitori
Rata mortalitatii infantile: 49,23/1.000 de nasteri vii
Speranta de viata la nastere: 64,88 ani; barbati: 62,57 ani, femei: 67,33 ani
Grupuri etnice: birmani 68%, shan 9%, karen 7%, rakhine 4%, chinezi 3%, indieni 2%, mon 2%, altii 5%
Religii: budisti 89%, crestini 4% (din care baptisti 3%, catolici 1%), musulmani 4%, animisti 1%, altii 2%.
POLITICA
Numele tarii: Birmania
Forma conventionala lunga: Uniunea Birmaniei
Forma conventionala scurta: Birmania
Forma locala lunga: Pyidaungzu Myanma Naingngandaw (Uniunea Myanma)
Forma locala scurta: Myanma Naingngandaw
Denumiri anterioare: Republica Socialista a Uniunii Birmaneze
Nota: autoritatile militare au inceput sa promoveze din 1989 denumirea de Myanmar, pe care Statele Unite si alte tari membre ONU nu o recunosc, denumirea este un derivat prescurtat al numelui tarii in limba birmaneza: Myanma Naingngandaw.
Forma de guvernamant: regim militar (un guvern civil nominal a fost ales, insa transferul puterii nu a fost efectuat inca)
Capitala: Rangoon (Yangoon) – 4.259.000 locuitori , coordonate geografice: 16 48 N, 96 09 E
Diviziuni administrative: 7 diviziuni (taing-myar, singular – taing): Ayeyarwady, Bago, Magway, Mandalay, Sagaing, Tanintharyi, Yangon si 7 state (pyi ne-myar, singular – pyi ne): Chin, Kachin, Kayah, Kayin, Mon, Rakhine (Arakan), Shan
Independenta: 4 ianuarie 1948 (fata de Regatul Unit)
Ziua Nationala: Ziua Independentei – 4 ianuarie (1948); Ziua Uniunii: 12 Februarie (1947)
Constitutia: 3 ianuarie 1977; suspendata pe 18 septembrie 1988; o noua constitutie ar fi trebuit sa intre in vigoare odata cu instalarea noii legislaturi pe 31 ianuarie 2011, insa niciun anunt nu a fost facut in acest sens.
Sistem juridic: sistem legal mixt intre dreptul comun britanic (introdus in varianta de codificare pentru India coloniala) si dreptul uzual.
Drept de vot: 18 ani; vot universal
Puterea executiva:
Seful statului: presedintele (Thein Sein, din 4 februarie 2011); vicepresedintele Sai Mouk Kham (din 3 februarie 2011); vicepresedintele Tin Aung Myint Oo (din 4 februarie 2011)
Liderul Guvernului: primul ministru Thein Sein (din 24 octombrie 2007)
Alegeri: Thein Sein a fost ales presedinte de catre parlament dintre cei trei vicepresedinti; camera superioara, camera inferioara si membrii armatei din parlament au nominalizat fiecare cate un vicepresedinte (presedintele detine un mandat de cinci ani)
Puterea legislativa: sistem bicameral, alcatuit din Camera Nationalitatilor (Amyotha Hluttaw) – 224 de mandate, din care 168 alesi direct si 56 numiti de armata pentru un mandat de cinci ani – si Camera Reprezentativilor (Pythu Hluttaw) – 440 de mandate, din care 330 alesi direct si 110 numiti de armata pentru un mandat de cinci ani.
Alegeri: ultimele alegeri tinute pe 7 noiembrie 2010 (urmatoarele sunt programate in decembrie 2015)
Puterea juridica: sistemul din perioada ocupatiei britanice a ramas in vigoare, dar nu exista nicio garantie pentru un proces public corect; justitia nu este independenta de executiv; constitutia din 2011 prevede o Curte Suprema, o Curte Martiala si un Tribunal Constitutional al Uniunii
Codul de internet al tarii: .mm.
Dispute transnationale:
Internationale: peste jumatate din populatia Birmaniei este alcatuita din diverse grupuri etnice care sunt inrudite cu comunitati din tarile invecinate; raul Naf de pe granita cu Bangladesh este totodata o ruta pentru traficul ilegal si jafuri; Bangladesh se lupta cu integrarea a 29.000 de etnici Rohingya, o minoritate birmana musulmana din statul Arakan, care traiesc ca refugiati in Bazarul Cox; autoritatile vamale birmane construiesc un gard de sarma de 200 km destinat prevenirii tranzitului transfrontalier ilegal si reducerii tensiunilor cu armata din Bangladesh; totodata, Bangladesh a inaintat Tribunalului International o cerere pentru rezolvarea disputei apelor teritoriale cu Birmania si India; tentativele fortelor birmane de a se impune in statul autonom Shan pentru a elimina militiile locale conectate cu traficul de droguri au generat refugierea periodica a cetatenilor in provincia invecinata Yunnan, din China; procesul de construire a unui gard de sarma la granita cu India, in zona orasului Moreh are ca scop prevenirea traficului de droguri si deplasarea militantilor; 140.000 de refugiati, in principal etnici Karen, traiesc in tabere izolate din apropierea granitei cu Thailanda.
Refugiati si persoane stramutate: 503.000 (in urma ofensivelor guvernului impotriva grupurilor etnice insurgente aproape de granitele din est; majoritatea acestora sunt etnici Karen, Karenni, Shan, Tavoyan si Mon).
Traficul de persoane: Birmania este un stat care reprezinta o sursa pentru femei, copii si barbati folositi in scopul muncii fortate si exploatarii sexuale comerciale; femeile si copiii birmani sunt victimele traficului de carne vie in tarile din estul si sud-estul Asiei pentru exploatare sexuala, inrobire domestica si munca fortata; copiii birmanezi sunt victimele muncii fortate in Thailanda ca vanzatori ambulanti si cersetori; femeile sunt victimele exploatarii sexuale in Malaiezia si China; unele victime ale traficului tranziteaza Birmania din Bangladesh spre Malaiezia si din China spre Thailanda; traficul de carne vie intern al Birmaniei ramane una dintre cele mai serioase amenintari, in contextul stramutarii fortate a persoanelor din zonele provicinale catre centrele urbane si nodurile economice sau zonele industrializate sau destinate agriculturii; armata birmaneza continua sa aplice incorporarea fortata a copiilor si ramane principala sursa a generarii de munca fortata in interiorul Birmaniei; un numar redus de pedofili straini exploateaza ocazional copii birmani din tara.
Droguri ilicite: Birmania ramane cel de-al doilea producator la nivel mondial de opiu ilegal, cu o productie estimata in 2008 la circa 340 de tone metrice, in crestere cu 26%, in timp ce culturile de mac au totalizat in 2008 22.500 de hectare, cu 4% mai mult fata de 2007; statul Shan este sursa a 94% din culturile de mac rosu; lipsa de actiune a guvernului impotriva grupurilor de trafic de narcotie si nerespectarea angajamentelor de lupta impotriva spalarii de bani provoaca o ineficienta in lupta impotriva razboiului anti-drog; sursa majora de meta-amfetamina si heroina pentru consumul regional (2008).
