Home / Politica si... / Afaceri / Concluziile summitului G-20 de la Hamburg: Tensiuni la toate nivelurile, pesimism, iritare și auto-izolarea Statelor Unite ale Americii
”Oamenii-zombi” au acaparat vizual străzile din Hamburg într-una dintre cele mai ample manifestații anti-capitaliste desfășurată în timpul reuniunii summitului G20.
”Oamenii-zombi” au acaparat vizual străzile din Hamburg într-una dintre cele mai ample manifestații anti-capitaliste desfășurată în timpul reuniunii summitului G20.

Concluziile summitului G-20 de la Hamburg: Tensiuni la toate nivelurile, pesimism, iritare și auto-izolarea Statelor Unite ale Americii

Liderii politici ai celor mai importante economii la nivel global, alături de cei ai statelor emergente s-au reunit, săptămâna trecută, pe 7 și 8 iulie, în cadrul celei de-a douăsprezecea reuniuni a grupului G20, unul dintre cele mai așteptate evenimente politice la nivel global. Dacă anul trecut summitul s-a desfășurat în China, anul acesta participanții s-au adunat în pentru a discuta cele mai actuale problematici de pe scena relațiilor internaționale, cancelarul Angela Merkel fiind gazda de-facto a evenimentului. Reuniunea s-a încheiat în aceeași notă pesimistă provocată de atitudinea președintelui american Donald Trump în privința refuzului de a coopera pentru combaterea schimbărilor climatice, precum și viziunile sale necooperative pe plan economic, aspecte care au provocat deja iritare în rândul liderilor occidentali la o recentă reuniune a grupului G7. La capătul a două zile pline de întâlniri la nivel înalt, discuții tensionate și subiecte controversate, câteva aspecte merită reținute și urmărite pornind de la aceste evenimente.

Ce este G20?

G20 (Grupul celor douăzeci de guverne și băncilor centrale ale acestora) a fost creat în anul 1999, reunește economiile dezvoltate și marile economii emergente, este un forum la care participă state precum: Marea Britanie, Germania, Franța, Italia, Statele Unite, Canada, Japonia și Rusia, reprezentând zona dezvoltată a economiei mondiale, iar pe de altă parte, Argentina, Brazilia, Mexic, China, India, Australia, Indonezia, Arabia Saudită, Africa de Sud, Coreea de Sud și Turcia, care compun zona emergentă a economiei mondiale. Acest summit este format dintr-un grup de miniștri de finanțe și guvernatori ai băncilor centrale din 20 de economii – 19 ale economiilor naționale, la care se adaugă și cel al Uniunii Europene.

Ce așteptări au avut statele de la summitul G20?

Pe lângă temele obișnuite abordate la summitul G20, cancelarul Angela Merkel a urmărit să se axeze și pe subiecte de actualitate asemenea crizei refugiaților, terorismului, securității naționale și politicilor publice care să vizeze egalitatea de gen și promovarea energiei regenerabile.

Având în vedere că acum o lună SUA s-a retras din Acordul climatic de la Paris, în presa internațională s-a scris despre “izolarea” lui Trump în timpul discuțiilor de la summit legate de această temă. Această secţiune, care a încetinit formularea declarației finale a reuniunii, cauzată de insistenţa Statelor Unite ale Americii de a avea o referinţă în privinţa combustibililor fosili, a fost considerată de toți membrii G20, cu excepția lui Trump, ireversibilă, relatează Reuters.

Astfel, personalitatea care s-a arătat total dezamăgită de atitudinea lui Trump față de acest subiect a fost premierul britanic, Theresa May. Ea a declarat că i-a solicitat preşedintelui american să se răzgândească în privinţa deciziei sale, reiterând faptul că angajamentul Marii Britanii este ”la fel de puternic ca întotdeauna”.

Pentru a marca importanța acordată acestui subiect, președintele Emmanuel Macron a anunțat că pe 12 decembrie va găzdui un summit la care va încerca să facă progrese în privința Acordului de la Paris, informează The Guardian.

Totodată, pe plan comercial, preşedintele american a ridicat și alte semne de întrebare în rândul principalilor săi parteneri, din cauza atitudinii sale protecţioniste, surprinsă în sloganul său „America first” şi amenințărilor cu impunerea de taxe vamale Chinei şi Europei pentru importul de automobile și oţel.

Cu toate acestea, SUA a fost de acord pentru prima dată, în declaraţia finală, cu recunoaşterea dreptului ţărilor victime ale practicilor de dumping să recurgă la “instrumente legitime de apărare comercială” și cu sprijinirea rolului de “supraveghere” al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, criticată adesea în trecut în administraţia americană, scrie Reuters.

Cu toate acestea, pe tot parcursul summit-ului, Donald Trump a lăsat impresia unui lider încăpățânat, care cedează greu teren chiar și atunci când există un larg consens pe un anumit subiect, reuniunea de la Hamburg având rolul de a-i lămuri încă o dată pe aceștia de slabul angajament al administrației americane față de teme comune susținute de Europa.

g20 summit participanti

Trump vs Putin sau Trump și Putin?

Cu siguranță cel mai așteptat moment din cadrul summitului G20 a fost prima întâlnire oficială dintre președintele Statelor Unite ale Americii și omologul său rus, Vladimir Putin.

În urma acestei întrevederi, Donald Trump a relatat în binecunoscutul său stil de a posta pe contul său de Twitter: „Putin și cu mine am discutat despre crearea unei unități de securitate cibernetică impenetrabilă, astfel încât să ne apărăm de atacurile cibernetice asupra alegerilor și de multe alte lucruri negative”, având în vedere că unul dintre subiectele de discuție ale acestora a fost reprezentat de alegerile electorale și atacurile cibernetice.

Discuțiile dintre cei doi s-au prelungit mult peste cât era anunțat inițial și peste cele 30-40 de minute rezervate în mod obișnuit unor astfel de întâlniri în cadrul unei reuniuni de acest fel. De altfel, secretarul de stat american, Rex Tillerson, a vorbit despre “alchimia pozitivă” dintre cei doi lideri politici, precizând că legătura formată între aceștia s-a conturat foarte repede, un alt aspect inedit remarcat de jurnaliștii de la fața locului legat de prelungirea întâlnirii a fost acela că membri ai delegației americane au trimis-o pe Melania Trump pentru a vedea dacă poate să pună capăt reuniunii, dar nici demersul acesteia nu a funcționat, relatează Reuters.

Timp de două ore și jumătate, atât Vladimir Putin, cât și Donald Trump au încercat să abordeze teme cât mai variate, arătându-se încântați de prima lor întâlnire oficială.

Siria- eternul subiect fierbinte

Liderul de la Kremlin a declarat pentru Sputnik News că a vorbit cu președintele SUA și despre situațiile din Siria și Ucraina:  „Am avut o conversație foarte lungă cu președintele Statelor Unite, au fost multe chestiuni, precum Ucraina, Siria, alte probleme, niște aspecte bilaterale”, a declarat Putin la începutul unei reuniuni cu premierul japonez Shinzo Abe pe care a avut-o după cea cu Trump, informează Reuters.

Astfel, cei doi lideri au ajuns la un acord privind un armistiţiu în sud-vestul Siriei, ce a intrat în vigoare de duminică, pentru suspendarea ostilităților între facțiuni rivale. Acesta reprezintă un prim pas spre apropierea relațiilor dintre cele două mari puteri, cooperarea fiind cuvântul potrivit ce caracterizează prima interacțiune dintre Trump și Putin.

Anti-G20

g20 hamburg proteste summitDin cauza protestelor, Melania Trump nu a putut lua parte la niciunul dintre evenimentele programate pentru vineri, fiind nevoită să rămână în hotelul în care este cazată, pentru că protestatarii înconjuraseră clădirea. De asemenea, aceștia au atacat paza hotelului unde erau cazaţi și preşedintele rus Vladimir Putin şi alţi lideri, pentru a-și arăta indignarea, precizează The Guardian.

În urma violențelor, 70 de persoane au fost reținute, iar 160 de polițiști au fost răniți. Pentru a perturba reuniunea liderilor celor mai mari 20 de economii ale lumii, aceștia au blocat mai multe intersecții și “coridoare de transfer”, au avut loc ciocniri între mii de manifestanți anti-G20 și forțele de ordine, confruntări soldate cu peste 200 de polițiști răniți și 265 de oameni arestați. Protestele împotriva summitului au luat repede amploare, pompierii au stins peste 70 de incendii, iar echipele de salvare au fost chemate de 126 de ori, în ultimele zile. De asemenea, în multe cazuri, echipele de pompieri nu au putut interveni înainte ca polițiștii să securizeze zona, având în vedere că protestatarii au incendiat mașini, magazine și au spart vitrine, iar forțele de ordine au intervenit în forță, cu tunuri de apă, relatează Reuters.

Protestatarii au dat dovadă și de creativitate în săptămâna desfășurării summitului, după ce au pus la cale o coregrafie care a făcut înconjurul lumii și a atras atenția asupra manifestațiilor și dintr-o perspectivă diferită de cea a violențelor transmise de canalele media. Astfel, câțiva zeci de protestatari s-au costumat în ”oameni-zombi” și au pornit într-un ”marș al apatiei” pe străzile din Hamburg, atrăgând atenția asupra ignoranței și lipsei de implicare a cetățenilor în procesul politic.

Concluziile summitului G20

Cu siguranță adevăratele efecte ale acestei reuniuni vor putea fi văzute în următoarea perioadă, în urma unor procese bine stabilite, realizate în mai multe etape, pentru atingerea fiecărui obiectiv discutat și analizat în cadrul summitului de la Hamburg. Deși am putut fi martorii primei întâlniri oficiale dintre liderii a două mari puteri economice, și nu numai, putem fi siguri că acesta a fost doar începutul unui șir lung de evenimente cu impact puternic asupra întregului mapomond. La capătul celor 2 zile ale summitului, rămâne de reținut iritarea liderilor europeni față de abordarea subiectelor globale de către Donald Trump, o perspectivă de care liderul de la Kremlin va încerca să profite la maxim, dar și previziunea că relațiile Europei cu SUA vor suferi o resetare strategică, cel puțin pe durata actualei administrații de la Casa Albă, după ce liderii europeni par că și-au pierdut răbdarea deja cu noul președinte american.

Despre Ana Rusu

Vezi și

Protestele din Charllotesville au fost initiate de suprematiștii albi care au manifestat împotriva înlăturării unei statui din epoca colonială, pe care autoritățile și restul populației au catalogat-o drept ”o reminiscență a rasismului colonial american”.

Au fost 12 și 13 august în lume – Marea Britanie a folosit invazia din Irak din 1990 pentru a vinde armament, Donald Trump a fost aspru criticat după ce a evitat să condamne explicit violențele comise de extremiști la Charlottesville, în timp ce fostul director de comunicare al Casei Albe susține că sunt ”elemente din interior care doresc debarcarea președintelui”

Material realizat de Adrian Călugăru și Valeria Bortă Invazia asupra Kuwaitului din 1990 a fost …