Home / CulturALL / Azi, dar candva / Azi, dar cândva – 4 ianuarie

Azi, dar cândva – 4 ianuarie

4 ian 1965 – A decedat T. S. Eliot (Thomas Stearns Eliot), poet, dramaturg si critic literar britanic de origine americana, Laureat al Premiului Nobel pentru Literatura in 1948, unul dintre cei mai importanti poeti ai secolului XX. Primul sau poem important, care reprezinta si prima capodopera a modernismului englez, a fost “Cantecul de dragoste a lui J. Alfred Prufrock” (“The Love Song of J. Alfred Prufrock”, 1915). “Tara pustie” (“The Waste Land”, 1922) care exprima cu o forta impresionanta deziluzia anilor postbelici, i-a asigurat reputatia internationala. Primul sau volum de critica literara, “Lemnul sacru” (“The Sacred Wood”, 1920), a introdus concepte indelung discutate in teoria critica ulterioara. Convertirea sa la anglicanism, in 1927, si-a pus amprenta pe toate operele sale ulterioare. Ultima sa opera majora a fost “Patru cvartete”, (“Four Quartets”, 1936-1942), cuprinzand patru poeme pe tema innoirii spirituale si a legaturilor care exista intre trecutul si prezentul individual si cel istoric. Printre eseurile sale cele mai importante, de maturitate, se numara: “Ideea de societate crestina” (“The Idea of Christian Society”, 1939) si “Observatii pentru o definitie a culturii”, (“Notes Towards the Definition of Culture”, 1948). Incepand cu anii 1920, a devenit cel mai important poet modernist de limba engleza. Dupa decernarea Premiului Nobel, s-a bucurat de admiratia publica neegalata de vreun alt poet al secolului XX. A murit din cauza unui emfizem (umflarea unui tesut intern din cauza infiltrarii aerului in spatiul intercelular).

4 ian 1961 – A decedat Erwin Rudolf Josef Alexander Schrodinger, fizician austriac, Laureat al Premiului Nobel pentru Fizica in 1933.

Albert Camus4 ian 1960 – A decedat Albert Camus, romancier, dramaturg si unul dintre cei mai importanti filosofi francezi, Laureat al Premiului Nobel pentru Literatura in 1957 gratie “importantei sale creatii literare care, cu o lucida staruinta, arunca o lumina asupra problemelor constiintei umane din vremea noastra”. Personalitate complexa a culturii franceze, Albert Camus se afirma ca scriitor odata cu formarea unui nou curent ideologic, existentialismul, al carui fundament teoretic il ofera prin intermediul a doua eseuri filosofice: “Mitul lui Sisif”, 1942 si “Omul revoltat”, 1951. Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial devine vocea generatiei sale si mentorul urmatoarei generatii, nu numai in Franta, ci si in Europa si poate chiar in lume. Scrierile sale trateaza in principal izolarea omului intr-un univers strain, alienarea individului fata de sine, problema raului si apropierea apasatoare a mortii. Principalele sale opere sunt: “Strainul” in 1942 si “Ciuma” in 1946.

4 ian 1940 – S-a nascut Brian David Josephson, fizician britanic, Laureat al Premiului Nobel pentru Fizica in 1973.

4 ian 1941 – A decedat Henri Louis Bergson, filosof francez, Laureat al Premiului Nobel pentru Literatura in anul 1927.

4 ian 1877 – S-a nascut Sextil Iosif Puscariu, lingvist si istoric literar roman, membru al Academiei Romane. Personalitate de prima marime a culturii romanesti, a creat Muzeul Limbii Romane in 1919, primul Institut de Lingvistica din Romania si Societatea Etnografica Romana in 1923. A abordat cu mijloace ale lingvisticii moderne problemele complexe ale istoriei limbii romane, dialectologiei romanesti, lexicologiei si fonologiei limbii romane. A scris peste 400 de lucrari de o mare valoare stiintifica, printre care: “Istoria literaturii romane”, “Epoca veche”, 1921, “Calare pe doua veacuri”, “Limba romana”, volumul 1, 1941, volumul 2, 1959.

4 ian 1809 – S-a nascut Louis Braille, pedagog francez care a inventat si dezvoltat sistemul Braille de tiparire si scriere pentru nevazatori in 1824. Caracterele iesite in relief pe hartie pot fi citite prin pipaire.

4 ian 1863 – Americanul James Plimpton patenteaza patinele cu 4 rotile.

Isaac Newton4 ian 1643 – S-a nascut Isaac Newton, fizician, astronom si matematician englez, cel mai important savant al revolutiei stiintifice din secolul XVII. In domeniul opticii, descoperirea sa referitoare la compozitia luminii albe a inclus fenomenul culorilor in stiinta luminii si a pus bazele fizicii optice moderne. In domeniul mecanicii, cele trei legi de miscare a corpurilor descoperite de el (1: un corp isi mentine starea de repaus atata timp cat asupra sa nu actioneaza alte forte; 2: schimbarea starii de repaus este proportionala cu forta care actioneaza asupra ei; 3: pentru orice actiune exista o reactie egala si opusa), principiile de baza ale fizicii moderne, au condus la descoperirea formulei legii gravitatiei universale (se crede ca idea legii i-a venit cand a vazut un mar cazand dintr-un copac). In domeniul astronomiei, Newton a creat primul telescop reflector. In matematica, a descoperit calculul infinetezimal. Lucrarea “Principiile matematice ale filosofiei naturale” (1687), a constituit una dintre cele mai importante opere din istoria stiintei moderne, aducandu-i recunoasterea internationala. In 1705, regina Anne l-a ridicat la gradul de cavaler, prima data cand un savant de bucura de aceasta onoare.

Despre Iulia Zârnovean

Vezi și

Azi, dar candva – 23 noiembrie

23 nov 1923 – A decedat Urmuz (pseudonimul literar al lui Dimitrie Demetrescu-Buzau), unul dintre …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *