Home / CulturALL / Azi, dar candva / Azi, dar candva – 31 martie

Azi, dar candva – 31 martie

31 mar 1732 – S-a nascut Franz Joseph Haydn, compozitor austriac, reprezentant al Iluminismului, una dintre cele mai importante personalitati pentru dezvoltarea stilului clasic in muzica in secolul XVIII. A contribuit la stabilirea formelor si stilurilor pentru cvartetul de coarde si pentru simfonie. Incepand cu anii 1760, faima lui s-a raspandit in intreaga Europa. S-a aflat mare parte din viata in serviciile familiei Esterhazy, una dintre cele mai bogate si mai influente din Imperiul Austriac, fiind cunoscuta ca patroana a muzicii. La un moment dat, l-a avut ca elev pe Ludwig van Beethoven, caruia ii prezisese un viitor stralucit. Haydn a fost un compozitor extrem de prolific: opera sa completa cuprinde 106 simfonii, 68 de cvartete de coarde, 32 de divertismente pentru orchestra mica, 126 de tertete pentru bariton, viola si violoncel, 29 de tertete pentru pian, vioara si violoncel, 47 de sonate pentru pian, 14 mise si 6 oratorii. Alaturi de Wolfgang Amadeus Mozart si Ludwig van Beethoven, Franz Joseph Haydn face parte din randul marilor personalitati muzicale ale epocii clasice vieneze.

31 mar 1949 – A decedat Friedrich Bergius, chimist german, Laureat al Premiului Nobel pentru Chimie in 1931.

31 mar 1945 – A decedat Hans Fischer, chimist german, Laureat al Premiului Nobel pentru Chimie in 1930.

31 mar 1934 – S-a nascut Carlo Rubbia, fizician italian, Laureat al Premiului Nobel pentru Fizica in 1984 impreuna cu Simon van der Meer.

31 mar 1917 – A decedat Emil Adolf von Behring, bacteriolog german, Laureat al Premiului Nobel pentru Medicina in 1901.

31 mar 1914 – S-a nascut Octavio Paz, scriitor mexican, Laureat al Premiului Nobel pentru Literatura in 1990.

31 mar 1906 – S-a nascut Shinichiro Tomonaga, fizician japonez, Laureat al Premiului Nobel pentru Fizica in 1965 impreuna cu Richard Feynman si Julian Schwinger.

31 mar 1933 – S–a nascut Nichita Stanescu (nume complet: Nichita Hristea Stanescu), celebru poet roman, considerat atat de critica literara, cat si de publicul larg drept unul dintre cei mai de seama scriitori pe care i-a avut limba romana. Aproape o legenda a literaturii romane atat in timpul vietii, cat si dupa moartea lui prematura, acesta este poetul absolut al generatiei ’60. Nichita Stanescu apartine temporal, structural si formal neo-modernismului romanesc. Printre altele, a obtinut de trei ori Premiul Uniunii Scriitorilor (1965, 1970, 1972), iar in 1975 a primit Premiul Gottfried von Herder din partea Universitatii din Viena. In 1979 este nominalizat de Academia Suedeza pe lista candidatilor la Premiul Nobel pentru Literatura (pe care l-a obtinut poetul grec Odysseas Elytis). Cele mai importante volume de poezii ale sale sunt: “O viziune a sentimentelor” (1964), “11 elegii” (1966), “Necuvintele” (1969), “In dulcele stil clasic” (1970),  “Epica Magna” (1978), “Opere imperfecte” (1979), “Noduri si semne” (1982). A fost ales post-mortem membru al Academiei Romane (1990).

31 mar 1926 – S-a nascut John Robert Fowles, romancier britanic, unul dintre principalii reprezentanti ai postmodernismului britanic. Operele sale subtile si descriptive imbina investigatiile psihologice – mai ales cele legate de iubire si relatii sexuale – cu interesul fata de contextul social si filosofic al comportamentului uman. Cele mai cunoscute romane ale sale sunt: “Colectionarul” (1963), “Magicianul” (1965) si “Iubita locotenentului francez” (1969).

31 mar 1891 – S-a nascut Ion Pillat, poet roman, membru corespondent al Academiei Romane. Socotita traditionalista, dar cu vizibile influente simboliste si expresioniste, poezia lui se caracterizeaza prin rafinament stilistic, fiind reprezentata de pasteluri muzicale si elegiace,  evocari ale naturii si ale satului arhaic argesean, cu inflectiuni de interiorizare reflexiva: “Visari pagane” (1912), “Eternitati de o clipa” (1914), “Gradina intre ziduri” (1919), “Pe Arges in sus” (1923), “Poeme intr-un vers” (1936).
 
31 mar 1890 – S-a nascut Sir William Lawrence Bragg, fizician australian, Laureat al Premiului Nobel pentru Fizica in 1915 impreuna cu Sir William Henry Bragg, tatal sau.

31 mar 1889 – Inaugurarea Turnului Eiffel din Paris, unul dintre simbolurile Frantei.

31 mar 1855 – A decedat Charlotte Bronte, scriitoare britanica, cea mai mare dintre celebrele surori Bronte. Cunoscutul ei roman, “Jane Eyre” (1847), a conferit o noua perspectiva realista literaturii victoriene, bucurandu-se de un succes imediat. In 1854 s-a casatorit cu ajutorul de preot din parohia tatalui ei si a murit la scurt timp dupa aceea, la 38 de ani.

31 mar 1809 – S-a nascut Nikolai Vasilievici Gogol, renumit prozator si dramaturg rus. Romanul sau “Suflete moarte” (1842-1852) si nuvela “Mantaua” (1842) sunt considerate fundamentul traditiei realiste ruse din secolul XIX. Criticat de vechii admiratori pentru o serie de discursuri publicate, acuzat ca ar fi un aparator al intunericului si impins de un preot fanatic catre o forma de sadism spiritual, Gogol credea ca a pierdut pentru totdeauna aprecierea lui Dumnezeu. A murit pe jumatate nebun.

31 mar 1727 – A decedat Isaac Newton, fizician, astronom si matematician englez, cel mai important savant al revolutiei stiintifice din secolul XVII. In domeniul opticii, descoperirea sa referitoare la compozitia luminii albe a inclus fenomenul culorilor in stiinta luminii si a pus bazele fizicii optice moderne. In domeniul mecanicii, cele trei legi de miscare a corpurilor descoperite de el (1: un corp isi mentine starea de repaus atata timp cat asupra sa nu actioneaza alte forte; 2: schimbarea starii de repaus este proportionala cu forta care actioneaza asupra ei; 3: pentru orice actiune exista o reactie egala si opusa), principiile de baza ale fizicii moderne, au condus la descoperirea formulei legii gravitatiei universale (se crede ca idea legii i-a venit cand a vazut un mar cazand dintr-un copac). In domeniul astronomiei, Newton a creat primul telescop reflector. In matematica, a descoperit calculul infinetezimal. Lucrarea “Principiile matematice ale filosofiei naturale” (1687) a constituit una dintre cele mai importante opere din istoria stiintei moderne, aducandu-i recunoasterea internationala. In 1705, regina Anne l-a ridicat la gradul de cavaler, prima data cand un savant de bucura de aceasta onoare.

31 mar 1596 – S-a nascut Rene Descartes, matematician, om de stiinta si filosof francez, numit parintele filosofiei moderne. S-a numarat printre primii care au abandonat aristotelismul scolastic, formuland prima versiune moderna a dualismului corp-minte si promovand dezvoltarea unui nou tip de stiinta fundamentat pe observatie si pe experiment. Gratie aplicarii unui sistem original de indoiala mecanica, acesta a respins cunoasterea iluzorie derivata din autoritate, simturi si ratiune si a construit noi temeiuri epistemice in virtutea intuitiei ca, atunci cand gandeste, el exista, exprimand-o in celebrul aforism: “Gandesc, deci exist” (mai cunoscut in formularea sa latina: “Cogito, ergo sum”, desi originalul in franceza era “Je pense, donc je suis”). A dezvoltat un dualism metafizic care distinge, in mod radical, intre minte, a carei esenta este gandirea, si materie, a carei esenta este extinderea tridimensionala. In 1633, chiar cand se pregatea sa publice “Lumea”, Descartes a aflat ca astronomul italian Galileo Galilei fusese condamnat la Roma pentru publicarea teoriei conform careia Pamantul se invarte in jurul Soarelui. Intrucat aceasta premisa coperniciana era centrala in cosmologia si fizica sa, Descartes a sistat publicarea lucrarii, sperand ca Biserica isi va retrage, la un moment dat, condamnarea. “Discurs asupra metodei” (1637) este una dintre primele lucrari filosofice moderne importante care nu au fost scrise in limba latina. Descartes a sustinut ca a scris-o in franceza pentru ca toti care au bun-simt, inclusiv femeile, sa poata citi opera si sa invete sa gandeasca pentru ei insisi. El credea ca oricine poate distinge adevarul de falsitate prin lumina naturala a ratiunii. In 1641 publica “Meditatii despre filosofia prima”, scrisa in latina, in care cauta sa dovedeasca existenta lui Dumnezeu si nemurirea sufletului. Acesta stabileste ca fiecare minte este o substanta mentala si fiecare corp este o parte a unei substante materiale. Mintea (sau sufletul) este nemuritoare pentru ca nu are intindere, iar spre deosebire de corpurile intinse, nu poate fi impartita in bucati. In incercarea de a dovedi existenta lui Dumnezeu, pleaca de la ideea ca El ar fi o fiinta perfecta, deci exista in mod necesar pentru ca, in caz contrar, nu ar fi perfect. Apoi, unul dintre obiectivele principale ale lui Descartes era sa ajute oamenii sa cucereasca si sa stapaneasca natura. Imbolnavindu-se de pneumonie, a murit la Stockholm.

Despre Iulia Zârnovean

Vezi și

Azi, dar candva – 23 noiembrie

23 nov 1923 – A decedat Urmuz (pseudonimul literar al lui Dimitrie Demetrescu-Buzau), unul dintre …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *