Home / A fost azi în lume / 2017 / Au fost 27 și 28 iulie în lume – Rusia adoptă sancțiuni diplomatice ”în oglindă” față de cele impuse de SUA, cutremur pe scena politică din Pakistan, noi tensiuni între israelieni și palestinieni pe Esplanada Moscheilor, iar SUA și Coreea de Sud iau în calcul ”un răspuns militar” după ultimul test balistic al Phenianului
După două săptămâni în care au protestat față de măsurile de securitate impuse de israelieni, palestinienii s-au reîntors pe Esplanada Moscheilor din Ierusalimul de Est. După un calm aparent, credincioșii musulmani s-au ciocnit cu forțele de ordine israeliene, care au făcut uz de gloanțe de cauciuc și grenade cu gaz paralizant. Foto: AFP.
După două săptămâni în care au protestat față de măsurile de securitate impuse de israelieni, palestinienii s-au reîntors pe Esplanada Moscheilor din Ierusalimul de Est. După un calm aparent, credincioșii musulmani s-au ciocnit cu forțele de ordine israeliene, care au făcut uz de gloanțe de cauciuc și grenade cu gaz paralizant. Foto: AFP.

Au fost 27 și 28 iulie în lume – Rusia adoptă sancțiuni diplomatice ”în oglindă” față de cele impuse de SUA, cutremur pe scena politică din Pakistan, noi tensiuni între israelieni și palestinieni pe Esplanada Moscheilor, iar SUA și Coreea de Sud iau în calcul ”un răspuns militar” după ultimul test balistic al Phenianului

Cel puțin 100 de palestinieni au fost răniți, unii dintre aceștia suferind fracturi la mâini sau picioare, după noi ciocniri cu forțele de securitate israeliene, în apropierea complexului de lăcașuri de cult cunoscut drept Esplanada Moscheilor, relatează The Guardian. Palestinienii s-au reîntors la unul dintre cele mai importante lăcașuri de venerare atât a religiei musulmane, cât și a celei iudaice, după ce timp de două săptămâni au boicotat zona și au protestat împotriva măsurilor de securitate introduse de autoritățile israeliene, care au instalat detectoare de metal la intrarea în complex. Dar ceea ce inițiat a fost o manifestare de bucurie, s-a transformat rapid intr-o ciocnire violentă, după ce forțele de securitate israeliene au lansat grenade paralizante pe una dintre străzile înguste din apropierea uneia dintre intrările în moscheea al-Aqsa. La rândul lor, forțele israeliene au clamat că au răspuns atacurilor cu pietre inițiate de palestinieni, rezultatul ciocnirilor fiind ce zeci de răniți, printre care și cazuri de persoane cu fracturi ale membrelor, potrivit Semilunei Roșii.

Parlamentarul malaiezian Che Mohamad Zulkifly Jusoh, membru al coaliției de guvernare Barisan Nasional, a fost vehement criticat de o parte a opiniei publice după ce a declarat că femeile care refuză avansurile sexuale ale soțului sunt vinovate de ”abuz psihologic și emoțional”, informează BBC. Afirmațiile parlamentarului au fost făcute în cadrul unei dezbateri parlamentare pe marginea violenței domestice. Malaiezia intenționează să adopte o nouă legislație pentru amendarea actualelor prevederi privind violența domestică. Politicianul, în vârstă de 58 de ani, a declarat că ”bărbații suferă de pe urma unui abut mai degrabă emoțional decât unul fizic”. Afirmațiile lui Jusoh au atras critici din partea opoziției și a reprezentanților grupurilor pentru drepturile femeilor, care speră să aducă amendamente care să ofere o protecție mai mare acestora în privința abuzurilor cu care se confruntă. În Malaiezia, o țară majoritar musulmană, unui bărbat îi este permis să aibă până la patru soții, dacă obține permisiunea unui tribunal sharia.

Fondatorul companiei Amazon, americanul Jeff Bezos, a devenit cel mai bogat om al planetei, depășindu-l pe afaceristul Bill Gates, care deținea acest titlu neoficial din 2013, relatează The Guardian. Schimbarea din ierarhia celor mai bogați oameni din lume a survenit în urma unei creșteri a prețuui acțiunilor Amazon în cursul zilei de joi, fiind confirmată de un index al marilor averi private realizat de Forbes. Creșterea acțiunilor companiei Amazon a adus averea lui Bezos la 91 de miliarde de dolari, cu 1 miliard peste cea calculată a lui Gates. Născut în 1964 la Albuquerque, în statul New Mexico, Bezos și-a păstrat un profil discret de-a lungul timpului, iar în 1994 a fondat compania Amazon, devenit un lider pe piața comerțului online în SUA. Ulterior, Bezos și-a folosit capitalul pentru a prelua publicația Washington Post și pentru a investi în industria călătoriilor în spațiu prin Blue Origin, o companie pe care a fondat-o în anul 2000.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat un act legislativ care încheie o înțelegere prin care guvernul Siriei permite Moscovei să-și păstreze baza aeriană din Siria pentru încă aproape jumătate de secol, potrivit unor documente oficiale citate de Reuters. Înțelegerea anterioară, semnată în ianuarie, clarifica termenii prin care Rusia poate să folosească baza aeriană de la Hmeyimim din provincia Latakia, folosită pentru a lansa atacuri aeriene împotriva opozanților regimului condus de Bashar al Assad. Folosirea de către forțele aeriene ale Rusiei a bazei Hmeyimim a reperzentat un punct de turnură al evenimentelor din Siria, oferind forțelor guvernamentale ale președintelui Bashar al-Assad un avantaj cu ajutorul căruia au întors în favoarea lor desfășurarea luptelor cu forțele rebele de opoziție și militanții ISIS.

Momentele premergătoare ale anunțului președintelui american Donald Trump cu privire la interdicția persoanelor transgender în armată au provocat o stare de alertă la Pentagon, ai cărui oficiali au urmărit încordați suita de mesaje postate de liderul de la Casa Albă pe Twitter, crezând că acesta urmează să anunțe că declară război Coreei de Nord, informează The Independent. ”La Pentagon, primul dintre cele trei mesaje de pe Twitter a provocat temeri conform cărora președintele se pregătește să declare un atac împotriva Coreei de Nord sau o altă acțiune militară”, este citată publicația BuzzFeed. ”Mulți au fost încordați timp de 9 minute, cât a durat așteptarea dintre primul și al doilea mesaj de pe Twitter cu privire la inițiativa lui Trump”. Anunțul lui Trump a fost făcut în timp ce secretarul american al Apărării, Jim Mattis, se afla în concediu, nefiind clar dacă acesta a sprijinit inițiativa președintelui sau a aflat de aceasta odată cu restul lumii. De asemenea, Pentagonul a redirecționat toate întrebările presei despre acest subiect către Casa Albă.

Actrița și regizoarea Angelina Jolie a provocat un val de critici după ce a descris că a folosit o tehnică de amăgire a copiilor din Cambodgia care au fost selectați pentru a juca în ultimul film regizat de aceasta, oferind roluri celor care au părut a fi cei mai supărați în urma acesteia, relatează The Telegraph. Jolie, care este și Ambasador ONU al Bunăvoinței, a făcut afirmațiile în contextul descrierii procesului de casting al copiilor pentru ultimul său film – ”First They Killed My Father” (”Mai întâi mi-au ucis tatăl” – n.r.), o dramă inspirată din fapte reale despre ororile regimului cambodgian condus de Pol Pot. Astfel, pentru alegerea fetei care să joace rolul principal, membrii echipei de filmare au pus în scenă un joc, fără știința copiilor care dădeau proba. Aceștia au pus o sumă de bani pe masă și le cereau fetelor să se gândească pentru ce ar avea nevoie de aceasta și apoi să-i înhațe. Apoi, responsabilul de casting trebuia să meargă după tânără, iar aceasta trebuia să inventeze o minciună. Dezvăluirile lui Jolie au fost aspru criticate de comunitatea online, mai mulți utilizatori ai rețelei Twitter postând mesaje prin care o acuză pe vedeta americană de ipocrizie și de provocarea unor traume unor tineri dintr-o societate care încă afectată de trecutul regimului khmerilor roșii conduși de Pol Pot.

Rusia a replicat ”în oglindă” cu privire la sancțiunile impuse de Statele Unite ale Americii la sfârșitul anului trecut și a cerut astfel Washingtonului să-și reducă numărul angajaților la nivel diplomatic din Rusia la 455 și a interzis folosirea unor proprietăți, potrivit BBC. Astfel, numărul angajaților ambasadei SUA de la Moscova va fi egal cu cel al misiunii diplomatice ruse de la Washington. Ministerul de Externe rus a declarat totodată că au fost confiscate proprietăți de vacanță și un depozit folosite de către diplomații americani. Măsurile luate de Rusia reprezintă o contrapondere la cele anunțate de administrația Obama la sfârșitul anului trecut, când 35 de diplomați ruși au fost expulzați, iar două proprietăți deținute de diplomația rusă au fost confiscate, ca răspuns față de implicarea Rusiei în sabotarea campaniei electorale a lui Hillary Clinton. Rusia a negat vehement acuzațiile și a declarat că expulzarea diplomaților săi reprezintă ”o încălcare a convenției de la Viena privind relațiile diplomatice și normele general acceptate în diplomație”. Moscova a amânat luarea unor măsuri similare imediate, în așteptarea unor îmbunătățiri ale relațiilor cu noua administrație prezidențială, însă răbdarea a luat sfârșit odată cu anunțul Senatului de a menține sancțiunile împotriva Rusiei, în urma unui vot dat în cursul acestei săptămâni.

Premierul Pakistanului, Nawaz Sharif, a demisionat în urma unei decizii a Curții Supreme, care l-a ”descalificat” din funcție pentru fapte de corupție relevate de informațiile relevate de scurgerea de informații a documentelor Panama Papers, informează BBC. Cei cinci judecători ai Curții Supreme au dat un verdict unanim cu privire la implicarea membrilor familiei premierului în activitatea unor companii offshore. În urma verdictului, Sharif și-a prezentat demisia, chiar dacă acesta și-a manifestat rezerva cu privire la justețea verdictului. Demisia lui Sharif înseamnă că formațiunea de guvernare, Liga Musulmană din Pakistan – Nawaz (PML-N) va nominaliza un nou premier care va prelua șefia Executivului până la viitoarele alegeri, programate în 2018. Nawaz Sharif a fost cel de-al 18-lea premier al Pakistanului, iar până acum niciunul dintre cei care au deținut această funcție nu și-a încheiat mandatul la termen.

Liderul Coreei de Nord, Kim Jong-un, a lansat o nouă provocare Statelor Unite ale Americii, dar și vecinilor săi, după ce oficiali militari americani și sud-coreeni au identificat lansarea unei rachete balistice în Marea Japoniei, relatează The Guardian. Lansarea de vineri a survenit la o lună după ce Phenianul a anunțat realizarea primului său test cu o rachetă balistică intercontinentală, un eveniment condamnat pe larg de SUA, Japonia și Coreea de Sud. Ca urmare, Statele Unite ale Americii și Coreea de Sud au afirmat că iau în considerare să răspundă la nivel militar recentului test efectuat de Coreea de Nord, scrie The Independent. De asemenea, Reuters anunță că președintele sud-coreean Moon Jae-in a ordonat demararea unor discuții cu Statele Unite ale Americii pentru instalarea unor noi unități defensive anti-aeriene în țară. Oficiali de rang superior ai armatelor SUA și ai Coreei de Sud au discutat totodată pe marginea unor opțiuni militare ca răspuns la testul nord-coreean. Discuțiile au fost purtate între Generalul de Marină Joseph Dunford, amiralul Harry Harris, comandantul forțelor US Pacific și generalul Lee Sun-jin, președintele instituției șefilor de Stat Major ai Coreei de Sud.

Senatul Statelor Unite ale Americii, în cadrul căruia republicanii dețin majoritatea, i-a provocat președintelui Donald Trump o înfrângere deosebit de amară după ce a respins la limită un proiect de lege care ar fi permis anularea prevederilor asigurărilor de sănătate, cunoscute sub numele de Obamacare, relatează BBC. Balanța votului a fost înclinată după ce trei senatori republicani – Susan Collins, Lisa Murkowski și John McCain – s-au alăturat blocului democraților care au votat împotriva anulării Obamacare, iar rezultatul final a fost de 51-49. Înlocuirea legislației asigurărilor de sănătate a reprezentat una dintre principalele promisiuni din campania electorală a lui Donald Trump, iar eșecul în acest caz marchează o înfrângere grea pentru președintele american, care și-a văzut inițiativa doborâtă cu sprijinul senatorilor din propriul partid.

Guvernul Statelor Unite ale Americii a cerut membrilor familiilor aparținând angajaților ambasadei SUA din Venezuela să părăsească țara pe fondul amplificării crizei politice înaintea organizării unor alegeri controversate despre care criticii afirmă că ar putea pune capăt democrației în acest stat, scrie Reuters. Violențele între protestatarii antiguvernamentali și forțele de securitate au continuat pe străzile orașelor din Venezuela, alte șapte persoane pierzându-și viața în ultimele evenimente. În încercarea de a pune și mai multă presiune pe guvernul președintelui Maduro, opozanții au pregătit blocade de-a lungul principalelor drumuri din țară. Guvernul a interzis orice manifestări de protest de joi până marți, pentru a permite desfășurarea unor alegeri pentru membrii Ansambului Alegătorilor, o instituție care va avea rolul de a rescrie o versiune nouă a Constituției.

Corea de Nord se află în spatele tot mai multor atacuri cibernetice orchestrate pentru a sustrage sume de bani din conturile unor instituții din Coreea de Sud și restul lumii, potrivit unei instituții de securitate de la Seul, informează Reuters. În trecut, atacurile cibernetice comandate de Phenian aveau rolul de a cauza daune sociale sau furtul unor documente militare ori guvernamentae clasificate. însă recent se pare că țintele s-au transformat în culegerea unor sume de bani. Regimul izolat de la Phenian este suspectat că s-ar afla în spatele grupului de hackeri cunoscuți drept ”Lazarus”, pe care firmele de securitate cibernetică l-au indicat că s-ar fi aflat anul trecut în spatele unui jaf cibernetic de 81 de milioane $ al băncii centrale din Bangladesh

Administrația pentru Alimentație și Medicament din SUA (FDA) își propune să reducă nivelul conținutului de nicotină din produsele de tutungerie, pentru prima dată de la crearea instituției, informează BBC. Organizația a anunțat că are ca obiectiv reducerea nivelurilor de nicotină pentru a descuraja dependența și pentru a reduce numărul de fumători la nivelul pieței americane. FDA afirmă că tutunul este responsabil pentru decesul a 480.000 de cetățeni americani în fiecare an, iar costurile medicale legate de afecțiunile provocate de consumul de tutun se ridică la 300 de miliarde de dolari anual.

Curtea Supremă din India a refuzat unei fete de 10 ani, care a fost victima unui viol, să avorteze, motivând că sarcina sa este mult prea avansată, informează BBC. Copila se află în cea de-a 32-a săptămână a sarcinii, aceasta fiind descoperită abia acum două săptămâni, după ce fata s-a plâns de dureri de stomac și părinții au dus-o la spital. Aceasta a rămas însărcinată după ce unchiul său a violat-o de mai multe ori în ultimele șapte luni. Agresorul a fost între timp arestat, în timp ce tribunalul a desemnat o echipă de medici să îi acorde asistență medicală fetei de 10 ani, care provine dintr-o familie săracă. În India, avortul după cea de-a 20-a săptămână de sarcină este interzis, dacă nu este dovedit că sarcina pune în pericol viața mamei.

Circa 850.000 de copii au fost nevoiți să se refugieze din cauza luptelor din provinciile din regiunea Kasai, din Republica Democrată Congo, potrivit datelor furnizate de Unicef, anunță BBC. Majoritatea copiilor refugiați se află acum în grija unor familii adoptive sau a rudelor, situația acestora reprezentând una dintre ”cele mai grave crize ale dislocării unei populații de minori”, afirmă Unicef. Luptele din regiunea Kasai au izbucnit în august 2016 după ce un lider tradițional a fost ucis în urma unei confruntări cu forțele de securitate. Cel puțin 3000 de persoane și-au pierdut viața de atunci, în timp ce ONU a anunțat că a descoperit zeci de gropi comune în zonă. În total, 1,4 milioane de persoane și-au părăsit casele de la izbucnirea violențelor.

Despre Adrian Călugăru

Vezi și

Protestele din Charllotesville au fost initiate de suprematiștii albi care au manifestat împotriva înlăturării unei statui din epoca colonială, pe care autoritățile și restul populației au catalogat-o drept ”o reminiscență a rasismului colonial american”.

Au fost 12 și 13 august în lume – Marea Britanie a folosit invazia din Irak din 1990 pentru a vinde armament, Donald Trump a fost aspru criticat după ce a evitat să condamne explicit violențele comise de extremiști la Charlottesville, în timp ce fostul director de comunicare al Casei Albe susține că sunt ”elemente din interior care doresc debarcarea președintelui”

Material realizat de Adrian Călugăru și Valeria Bortă Invazia asupra Kuwaitului din 1990 a fost …