Home / A fost azi în lume / 2017 / Au fost 25 și 26 martie în lume – Liderul opoziției ruse și zeci de protestatari au fost arestați la Moscova, victorii importante în alegeri pentru pro-europenii din Bulgaria și pentru Merkel în Germania, iar Ora Pământului a fost marcată în peste 7000 de orașe de pe Glob
rusia alexei navalny proteste retinut politie moscova

Au fost 25 și 26 martie în lume – Liderul opoziției ruse și zeci de protestatari au fost arestați la Moscova, victorii importante în alegeri pentru pro-europenii din Bulgaria și pentru Merkel în Germania, iar Ora Pământului a fost marcată în peste 7000 de orașe de pe Glob

Material realizat de Marina Ghiță și Roxana Zafiu

Ora Pământului a fost marcată pentru a 10-a oară sâmbătă, la ora 20:30 locală pe tot Globul, prin oprirea iluminatului pentru a atrate atenția asupra schimbărilor climatice, informează Reuters. Luminile au fost stinse în 7000 de orașe din 172 de țări, la ora 20:30, cu scopul de a sublinia necesitatea de a acționa cu privire la schimbările climatice și de a salva consumul mai multor megawați de putere. Inițiativa a început în Australia, în anul 2007, și a fost susținută de World Wildlife Fund (WWF) Australia împotriva emisiilor de dioxid de carbon provocate de om, ca factori care cauzeză încălzirea globală. Printre celebrele clădiri și structuri care participă în Australia la Ora Pământului sunt Sydney Opera House, Harbour Bridge, Luna Park, Town Hall și Turnul Sydney Eye. Pe plan internațional, lista include unele dintre cele mai cunoscute clădiri istorice și zgârie-nori, inclusiv cea mai înaltă clădire din lume, Khalifa Burj din Dubai, Big Ben și Palatul Parlamentului din Londra , Colosseum-ul din Roma, Moscheea Albastră din Istanbul, Turnul Eiffel, Kremlinul,  Piața Roșie și Piramidele din Egipt.

Liderul opoziției ruse, Alexei Navalny, și alte zeci de persoane au fost reținute în Rusia în timpul unui protest împotriva corupției din guvern, potrivit Al Jazeera. Demonstrațiile de duminică au fost organizate de Navalny, un critic al Kremlinului și militant anti-corupție care i-a îndemnat pe oameni să iasă în stradă pentru a cere demisia premierului Dmitri Medvedev. Navalny a făcut apel la protestatari  după ce a publicat un raport detaliat în această lună acuzându-l pe Medvedev că deţine o proprietate printr-o rețea obscură de organizații non-profit. Medvedev, care nu a făcut până acum niciun comentariu, este acuzat că deține mai multe vile private, iahturi și podgorii. Printre proprietățile de lux ale premierului rus s-ar afla și o casă folosită pentru creșterea rațelor, care i-a determinat pe protestatari să ironizeze stilul de viață al lui Medvedev apărând la proteste cu pancarte desenate sau cu rațe de jucărie din plastic. Protestele au atras câteva sute de mii de oameni în circa 80 de orașe din Rusia. Autoritățile ruse i-au avertizat pe susținătorii lui Navalny încă de vineri că nu pot participa la protest deoarece evenimentul nu a fost autorizat de administrația de la Moscova. Constituția rusă permite întruniri publice, dar legile recente nu acceptă protestele neautorizate, iar autoritățile municipale adesea refuză organizarea manifestărilor care critică Kremlinul.

Partidul pro-european GERB, condus de fostul premier Boiko Borisov, a câștigat alegerile parlamentare anticipate din Bulgaria, potrivit primelor estimări ale sondajelor de opinie de la ieșirea de la urne, informează BBC. Potrivit măsurătorilor de tip ”exit-poll”, formațiunea pro-europeană a obținut 32% din voturi, în timp ce Partidul Socialist s-a clasat al doilea, cu 28% din voturi. Liderul GERB, Boiko Borisov, a declarat după publicarea primelor estimări că partidul său ”are datoria de a forma guvernul”, în timp ce lidera socialiștilor, Kornelia Ninova, și-a recunoscut înfrângerea. Alegerile de duminică au fost cel de-al treilea scrutin parlamentar din Bulgaria în ultimii patru ani, acesta fiind declanșat după ce guvernul condus de Boiko Borisov a demisionat după alegerile prezidențiale din noiembrie 2016, când liderul guvernului a pierdut în fața lui Rumen Radev. Bulgaria a fost guvernată în ultimele două luni de un guvern interimar, după ce noul președinte a dizolvat Parlamentul.

Partidul condus de cancelarul german Angela Merkel, CDU, a obținut o victorie confortabilă în alegerile din statul Saarland, care au fost urmărite îndeaproape în perspectiva alegerilor naționale din septembrie, formațiunea creștin-democrată obținând 40,7%, în timp ce principalii oponenți, socialiștii de la SPD au obținut doar 29,6% din voturi, informează BBC. Importanța alegerilor din Saarland a avut un grad ridicat deoarece scrutinul a fost considerat un barometru de referință pentru pulsul campaniei electorale din această toamnă, în condițiile în care micul stat aflat în sud-vestul Germaniei, în care trăiesc circa 1 milion de persoane, este guvernat la nivel statal de o coaliție formată din CDU și SPD, la fel cum se întâmplă și la nivel federal. Lidera CDU, Angela Merkel, a anunțat că va candida pentru un al patrulea mandat de cancelar, în timp ce SPD a cunoscut o creștere puternică în sondaje după ce fostul președinte al Parlamentului European, Martin Schulz, a fost numit la conducerea partidului și desemnat să o concureze pe Merkel la alegerile din septembrie. La sfârșitul săptămânii trecute, un sondaj realizat de Deutschlandtrend pentru postul național TV din Germania a indicat că principalele formațiuni germane se află la egalitate în preferințele alegătorilor la nivel național.

Președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a cerut ajutor Națiunilor Unite pentru stimularea livrărilor de medicamente pe măsură ce țara se confruntă cu o penurie puternică, informează Al Jazeera. „Am cerut sprijin din partea ONU pentru a ajuta la tratarea leziunilor economice și sociale, care au lovit poporul nostru, penurie provocată de războiul economic și de scăderea puternică a prețurilor de petrol“, a declarat Maduro. Acesta nu a oferit detalii cu privire la cererea medicamentelor, dar a declarat că ONU are expertiza necesară pentru a normaliza furnizarea și distribuirea de medicamente farmaceutice din țară.

Decizia Marii Britanii de a părăsi UE a fost descrisă, în timpul unui summit de la Roma pentru a sărbători 60 de ani a blocului, de către prim-ministrul italian, Paolo Gentiloni,  ca fiind un „naționalism închis” aparținând trecutului, informează The Guardian.  Într-o declarație făcută cu ocazia reuniunii de la Roma, Paolo Gentiloni și-a exprimat disconfortul cu privire la motivele din spatele rezultatului referendumului. Acesta a acuzat UE pentru că nu răspunde în mod adecvat la criza economică din 2008, dar a declarat: „Acest lucru a declanșat o parte a opiniei publice, din păcate, majoritatea opiniei publice din Regatul Unit, iar acest lucru a dus la o  criză de respingere. Acest lucru a adus în față naționalismul închis pe care l-am crezut închis în arhive.“

Zeci de mii de oameni au luat cu asalt străzile din Londra pentru a cere  ca planurile pentru Brexit să fie inversate, informează The Independent. Protestul a fost organizat cu doar câteva zile înainte ca prim-ministrul britanic, Theresa May, să declanșeze articolul 50, care va începe în mod oficial procesul de retragere a Marii Britanii din UE. Albastrul și galbenul, culorile UE,  au dominat mulțimea și demonstranții care au transportat steaguri care reprezintă țările Uniunii au călătorit de-a lungul Piccadilly, Pall Mall și Whitehall înainte de a se opri în Piața Parlamentului, unde au ținut un minut de reculegere pentru victimele atacului de la Westminster. Unele bannere au fost realizate pe un ton disperat,  declarând Brexitul „ a EUge mistake “, în timp ce altul a afirmat că  realitatea Brexitului „mă face să mă înfior“.

Autoritățile din Pakistan au început să construiască un gard de-a lungul graniței cu Afganistan, relatează Al Jazeera. Armata din Pakistan a început construcția gardului de la granița de nord-vest, o zonă disputată cu Afganistanul pentru a alunga mișcarea luptătorilor talibani din Pakistan, suspectată că ar deține baze de luptă pe teritoriul afgan. Împrejmuirea a început în cartierele districtele Bajaur și Mohmand din Pakistan, care se învecinează cu provinciile din afgane Nangarhar și Kunar, aflate în estul țării. Pakistanul are o frontieră poziţionată pe un relief muntos şi lungă de 2.500 km cu Afganistanul, pe care acesta o contestă. Iranul impune din nou sancţiuni ,,reciproce” Statelor Unite ale Americii, conform Al Jazeera.  Iranul a anunțat sancțiuni împotriva a 15 companii americane deoarece se speculează că acestea sprijină terorismul, reprimarea și ocuparea Palestinei de către Israel, ca revanşă a sancțiunilor anterioare anunțate de SUA. Ministerul de Externe din Iran a declarat pentru agenția de știri IRNA că a interzis companiilor iraniene orice acorduri cu SUA  și că foștii și actualii directori nu vor fi eligibili pentru vize în Iran. De asemenea, oricare dintre activele societății din Iran ar putea fi confiscate. „Companiile sancționate au fost implicate în mod direct și / sau indirect în atrocitățile brutale comise de regimul sionist în teritoriile palestiniene ocupate sau le-au sprijinit activitățile teroriste ale regimului și dezvoltarea Israelului pe pământ palestinian”, a a declarat raportul IRNA.

Șase persoane care ofereau ajutor umanitar au fost ucise într-o ambuscadă în Sudanul de Sud, a declarat coordonatorul umanitar al ONU, Eugene Owusu, pentru BBC. Cei 6 călătoreau de la Juba la Pibor. „Aceste atacuri împotriva celor care oferă ajutor uamnitar sunt oribile. Ei pun în pericol viețile celor care oferă ajutor umanitar, dar de asemenea amenință viețile a mii de sudanezi care se bazează pe ajutorul nostru pentru supraviețuirea lor”. Owusu a declarat că această ambuscadă vine într-un moment în care nevoile umanitare au atins un nivel fără precedent în această țară care se confruntă cu probleme grave. Aproximativ 5 milioane de oameni suferă de foamete în Sudanul de Sud și aproximativ 100.000 sunt afectați de inaniţie. Agenția a declarat că cel puțin 79 de lucrători care ofereau ajutor umanitar au fost uciși în Sudanul de Sud de când a început războiul civil din decembrie 2013, iar cel puțin 12 au fost uciși în 2017.

Turcia vrea să organizeze un referendum cu privire la aderarea la Uniunea Europeană, după ce președintele Recep Erdogan a vorbit despre un posibil referendum cu privire la aderarea Turciei la UE în timpul campaniei electorale și în contextul tensiunilor cu Bruxelles-ul, informează Le Monde. „În ceea ce privește negocierile de aderare, am putea organiza un referendum, iar poporul să voteze în acest sens.” Președintele turc a declarat chiar în ziua în care s-au sărbătorit 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma că va lua în considerare organizarea unui referendum. Aceste declarații au venit după ce relațiile dintre Turcia și UE sunt puternic tensionate în ultimele săptămâni, după interzicerea mitingurilor pro-Erdogan în mai multe țări europene, inclusiv Germania și Olanda. După lovitura de stat care a eșuat în iulie 2016 și represiunea violentă care s-a abătut asupra societății, cu 40 000 de persoane arestate și circa 125.000 de funcționari suspendaţi, Erdogan a propus o reformă constituțională care vizează consolidarea puterilor preşedintelui.

Națiunile majore ale lumii sunt responsabile pentru menținerea păcii globale și toate țările ar trebui să rămână angajate în procesul de realizare a unei dezvoltări stabile și pașnice, a declarat vice-premierul chinez, Zhang Gaoli, informează Reuters. „Țările mari au responsabilitatea de a menține pacea globală, de a crește dialogul strategic, de a crește încrederea și respectul reciproc pentru interesele fundamentale și preocupările majore“, a declarat Zhang la deschiderea Forumului Boao pentru Asia, în provincia Hainan din sudul Chinei. Comentariile sale  vin la o săptămână după ce Coreea de Nord a pregătit un alt test nuclear.

Despre PoliticALL

Vezi și

polonia veto lege justitie proteste varsovia lege si justitie

“The Polish Issue:” the citizens are arbitrating the fight between politics and justice, on the background of EU’s concerns

In the last days, the situation created by the changes in the Polish judicial system …