Home / A fost azi în lume / Au fost 24 și 25 septembrie în lume – Reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU pe tema Siriei, iar rebelii FARC au ratificat un acord de pace istoric cu guvernul Columbiei
columbia rebeli farc pace guvern

Au fost 24 și 25 septembrie în lume – Reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU pe tema Siriei, iar rebelii FARC au ratificat un acord de pace istoric cu guvernul Columbiei

Material realizat de Marina Ghiță și Roxana Zafiu

Trei persoane au fost împușcate și alte două au fost rănite, vineri, în timpul unui atac armat la un mall din nord-vestul statului Washington, iar autoritățile sunt în căutarea asasinului, au raportat mai multe surse mass-media, informează Reuters. Autoritățile au declarat inițial că patru persoane au fost ucise în atacul armat care a avut loc, vineri, la ora locală 19, la Cascade Mall din Burlington, Washington. Trei femei au fost împușcate mortal, un bărbat a fost grav rănit și o altă femeie a suferit mici leziuni, a declarat purtătorul de cuvânt de la Washington State Patrol, Mark Francis. Francis a declarat pe Twitter că poliția se implică în mod activ în operațiunea de căutare a atacatorului, care a fost descris ca un fiind „un bărbat hispanic” și a fost văzut ultima oară pe autostradă din apropierea unui centru comercial.

Rebelii FARC din Columbia au ratificat, sâmbătă, un acord istoric de pace, informează Al Jazeera. Gruparea rebelă cu orientare de stânga a decis să pună capăt a mai mult de cinci decenii de război civil în urma căruia au fost uciși peste 250.000 de oameni. Grupul rebelilor FARC din Columbia a votat în unanimitate pentru intrarea în vigoare a unui acord de pace cu guvernul, și intră într-o perioadă tranziție către un nou partid politic. După patru ani de negocieri în Havana, guvernul și Forțele Armate Revoluționare din Columbia au ajuns la un acord de pace final luna trecută. „Pacea este cea mai frumoasă dintre victorii. Noi dorim ca civilii din Columbia să nu mai folosească vreodată armele pentru a-și face vocile auzite și cererile simțite, așa cum am cerut.”, a declarat, vineri, la încheierea congresului gherilelor din sudul orașului Plains Yari, liderul rebelilor, Rodrigo Londono, care folosește ca pseudonim de război, Timochenko. Ca parte a acordului, FARC va continua să facă presiuni pentru schimbare socială ca un partid politic, primind 10 locuri în congres până la 2026. Liderii FARC au fost evazivi cu privire la programul politic, dar este de așteptat ca grupul să devină un partid cu idealuri marxiste. Acordul de pace urmează să fie semnat luni de către președintele Juan Manuel Santos și liderul FARC, cunoscut drept Timochenko. Columbienii vor vota cu privire la aceast acord într-un referendum care va avea loc la 2 octombrie. Sondajele de opinie relevă faptul că acordul va intra în vigoare.

Cel puțin 18 persoane au fost ucise, sâmbătă, după ce militanții au atacat un punct de control al poliției, situat la nord de orașul irakian Tikrit și apoi au detonat o mașină-capcană la intrarea în oraș, informează Reuters. Până în acest moment, atacul nu a fost revendicat, acesta fiind primul de acest gen după ce orașul, situat la 150 km nord de Bagdad, a fost recucerit de la Statul Islamic în aprilie 2015. Un militant a fost ucis la punctul de control după ce a împușcat mortal patru ofițeri de poliție în atacul care a avut loc în jurul orei locale 5 a.m., potrivit poliției și centrului de comandă din Salahuddin, responsabil de securitatea în zonă.Alți doi militanți au comis un nou atac la proximativ 7 km de limitele orașului, detonând explozibilul dintr-o camionetă. Acest atac a provocat moartea a opt persoane și a rănit grav alte 23, au precizat sursele. În urma atacurilor, poliția a înăsprit securitatea în Tikrit, oraș în care se aplicau deja măsuri restrictive ca urmare a recapturării sale din subordinea Statului Islamic. Militarii au recucerit, în această săptămână, districtul Shirqat, situat la 100 km nord de Tikrit, de la Statul Islamic, în cursul operațiunilor de pregătire a asaltului asupra orașului Mosul, în cursul acestui an.

Jeremy Corbyn a fost reales, sâmbătă, în fruntea Partidului Laburist, potrivit rezultatelor oficiale, informează Le Figaro. Reprezentantul aripii stângiste a Partidului Laburist, Jeremy Corbyn a obținut aproape 62% din voturi împotriva adversarului său, Owen Smith. Partidul Laburist a fost în criză încă de la referendumul din 23 iunie privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, câștigat de susținătorii Brexit, în pofida laburiștilor care au militat pentru menținerea în UE.

Liderul politic al sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, a chemat, duminică, populația să participe la un referendum asupra „Zilei Naționale”, informează Le Monde. Dodik, care are susținerea Moscovei, a cerut celor 1,2 milioane de alegători să vină la urne pentru a confirma dorința de a comemora, în fiecare an, la 9 ianuarie, nașterea „Republicii poporului sârb”, fondată de către Radovan Karadzic. Acest referendum este, mai presus de toate, în ochii multor analiști, o tactică electorală, care vine cu o săptămână înainte de alegerile municipale. „Este o zi mare pentru republica noastră și pentru poporul nostru. Trebuie să ne arătăm demnitatea, suntem un popor democratic și avem dreptul de a decide „, a declarat, vineri, liderul politic. Potrivit lui Bakir Izetbegovic, șeful musulmanilor bosniaci, referendumul privind „Ziua Națională” reprezintă o „încercare” înainte de un referendum pentru independență, pe care Dodik îl evocă de mai mulți ani. Partidul lui Dodik a adoptat în 2015 un document care prevede organizarea în 2018 a unui astfel de vot.

Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit, duminică, la cererea Statelor Unite ale Americii, Marii Britanii și Franței, care solicită  Rusiei să mențină armistițiul din Siria și să stopeze intensificarea violențelor din Alep, informează Le Figaro. Un atac organizat sâmbătă asupra zonelor rebele din cel mai mare oraș, situat în nordul țării,  a provocat moartea a cel puțin 45 de civili, potrivit Observatorului  sirian pentru drepturile omului (OSDH). Secretarul General al ONU, Ban Ki-moon, a afirmat că a fost „consternat” de această „confruntare militară teribilă”. Uniunea Europeană a denunțat „o încălcare a dreptului internațional umanitar”. Statele Unite ale Americii, Marea Britanie și Franța au solicitat o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate, care a avut loc duminică, la ora 11, ora locală (15h GMT). Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană și miniștrii de externe din patru țări ale UE (Franța, Italia, Germania și Marea Britanie), au afirmat într-o declarație comună că restaurarea unui armistițiu în Siria depinde de Rusia. „ Rusia trebuie să demonstra că este dispusă și este capabilă să ia măsuri excepționale pentru a salva eforturile diplomatice de a restabili armistițiul”, spun occidentali.

În Gabon, Curtea Constituțională a validat realegerea lui Ali Bongo, conform Le Monde. Curtea Constituțională a validat realegerea președintelui Ali Bongo Ondimba respingând recursul rivalului său Jean Ping, în cadrul unei audieri publice televizate. Rezultatele alegerilor din 27 august au raportat faptul că Bongo a avut avantaj în detrimentul rivalului său, cu un procent de 50,66% din voturi contra 47,24%. Cu toate acestea, Ping a fost declarat câștigător după alegeri, un anunț care a declanșat revolte și jafuri pe tot teritoriul țării. La scurt timp după validarea realegerilor de către Curtea Constituțională, președintele gabonez a lansat un apel la toți liderii politici, inclusiv candidații învinși, pentru dialog politic. Fostul lider al Uniunii Africane a cerut sprijinul Comunităţii Internaționale, spunând că ,,alegerile fraudate și lipsa de transparență reprezintă o amenințare împotriva lumii libere.” În vârstă de 57 de ani, Ali Bongo a fost ales președinte pentru prima dată în 2009 după moartea tatălui său, Omar, care a fost la putere timp de 41 de ani. Jean Ping, un fost șef al regimului intrat în opoziție a cerut renumărarea buletinelor de vot din provincia Haut-Ogooué.

500 de oameni au mărșăluit în Lille împotriva deschiderii unui bar afiliat la extrema dreaptă, relatează Le Monde. Demonstranţii au arborat un banner cu citatul ,,Să închidem cetatea!”, numele barului privat, accesibil numai membrilor mișcării. Slogane precum ,,Moartea Cetății” sau ,,Poliția protejează fasciștii” au fost utilizate. O petiție ce a apărut pe rețelele de socializare a cerut închiderea localului, strângându-se mai mult de 60.000 de semnături. ,,Génération identitaire” creată în 2012 este o grupare a ,,Bloc identitaire” (BI) fondat în anul 2003 de către foștii lideri ai unității radicale, micul grup dizolvat cu un an mai devreme, după tentativa de asasinare a lui Jacques Chirac de unul dintre susținătorii săi, în timpul paradei din 14 iulie. BI este din ce în ce mai vizibil pe internet, acesta apărând o viziune ,,etnică” şi ,,culturală” a identității europene cu un discurs islamofobic.

Alegătorii elvețieni au votat într-un referendum dacă doresc să se introducă noi competențe de supraveghere pentru agențiile de informații ale țării, potrivit BBC. Noua lege va permite autorităților să verifice telefoanele, emailurile și camerele ascunse. Cei care nu sunt de acord cu această lege se tem că o astfel de măsură ar putea eroda libertățile civile și neutralitatea Elveției, impunând o cooperare mai strânsă cu agențiile de informații externe. Potrivit Institutului de cercetare GFS Berna, sondajele de opinie indică faptul că cel puțin 55% dintre alegători vor fi de acord cu măsurile propuse, ceea ce ar permite Serviciului Federal de Informații și altor agenții să pună sub supraveghere electronică persoanele suspecte, dacă primesc autorizaţie din partea unei instanțe, ministerului apărării și de cabinetului. Noua lege nu poate fi comparată cu capacitățile de spionaj ale SUA sau altor puteri majore care ,,depășesc cu mult ceea ce se dorește în ceea ce privește libertatea individuală și securitatea cetățenilor noștri”, conform declarațiilor ministrul Apărării, Guy Parmelin la începutul acestui an. Noua lege a fost adoptată anul trecut, dar încă nu a fost promulgate, după ce adversarii au colectat suficiente semnături pentru a forța un referendum. în

Mii de persoane au protestat în Mexic împotriva căsătoriei de între persoanele de acelaşi sex, susţine BBC. Organizatorii au declarat că nu se opun drepturilor homosexualilor sau lesbienelor, dar au vrut să-și apere valorile familiale și instituția căsătoriei. Demonstranții au solicitat o întâlnire cu președintele Enrique Pena Nieto. De asemenea, activiștii homosexuali și lesbienele au organizat proteste, la rândul lor. Opinia publică din Mexic, o națiune predominant romano-catolică a fost divizată când Pena Nieto a anunțat în luna mai că intenționează să schimbe constituția. Căsătoriile între persoane de același sex sunt legale în unele state mexicane, dar Pena Nieto vrea ca aceasta să fie permisă în întreaga țară. Anul trecut, Curtea Supremă a declarat că interzicerea unor astfel de mariaje în multe state din Mexic au fost neconstituţionale. Susținătorii drepturilor LGBT au venit la marș pentru a arăta sprijinul lor pentru propunerea lui Pena Nieto de a legaliza căsătoriile între persoane de același sex, iar poliția a declarat că nu au existat ciocniri. Unii dintre ei au purtat pancarte pe care scria: ,,Sunt gay şi eu sunt un catolic”; ,,Vvem, de asemenea familii”. Patru țări din America Latină au legalizat căsătorile de acelaşi sex: Argentina, Brazilia, Uruguay și recent Columbia.

Copii prinși sub dărămături în urma atacurilor din estul orașului Aleppo sunt victimele unor scene de coșmar, odată cu eșuarea planului comun de pace realizat de SUA și Rusia, relatează CNN.
Al-Selmo a estimat că mai mult de 100 de persoane au fost ucise și alte sute rănite în cartiere
le din Aleppo în urma loviturilor aeriene. Diplomația pare să fi eșuat din nou, raidurile aeriene fiind mai violente decât înaintea de încetării focului,  conform opoziției. Activiștii susţin că victimele au fost rănite, iar orașul asediat a fost lovit în urma atacurilor aeriene, guvernul sirian anunțând o nouă ofensivă în zonă. Un activist, Mujahed Abu Aljood, a declarat pentru CNN că mai mult de 60 de lovituri aeriene au avut loc în cursul zilei de vineri. El a declarat că centrul de ajutorare a cazat mai mult de 50 de persoane, inclusiv copiii care au fost prinși în moloz, în diferite zone din Aleppo. Secretarul General, Ban Ki-moon, al Organizației Națiunilor Unite a avertizat că loviturile aeriene, și bombele în locuri dens populate ar putea constitui crime de război. Secretarul general a cerut Comunității Internaționale să se unească și să declare că nu va tolera folosirea nediscriminatorie a armelor împotriva civililor. Între timp rebelii sirieni au lansat sâmbătă o contra-ofensivă împotriva forțelor guvernamentale pentru a încerca să preia din nou zona de nord a orașului. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, susţine că eradicarea grupurilor teroriste din Siria ,,este absolut importantă pentru a avea armistiții și reconciliere.” Secretarul de stat american, John Kerry, a cerut Siriei și Rusiei să pună capăt bombardamentului aerian din estul oraşului. Al-Assad a declarat că SUA nu este interesată să înceteze focul, dar guvernul său este pregătit și e dispus să se angajeze la un acord. Sirieni din estul oraşului Aleppo și din alte orașe asediate se confruntă cu o lipsă acută de alimente, medicamente și alte consumabile. Timp de şase ani în ţară persistă un război civil care a declanşat o criză a refugiaţilor, mai mult de 400.000 de oameni pierzându-şi viaţa.

Despre PoliticALL

Vezi și

myanmar rakhine rohingya minoritate musulmana conflict refugiati

Au fost 7 și 8 septembrie în lume – SUA cer Myanmarului să permită accesul umanitar în zonele populate de minoritatea rohingya, Rusia își intensifică prezența militară în Arctica, în timp ce Curtea Constituțională din Spania suspendă referendumul de independență a Cataluniei

Autoritățile din Myanmar au fost somate să permită accesul umanitar în statul Rakhine, pe fondul …