Home / A fost azi în lume / 2017 / Au fost 16 și 17 ianuarie în lume – Marea Britanie va părăsi piața unică europeană după Brexit, Amnesty International acuză că legile antiterorism sunt discriminatorii, a murit ultimul om care a pășit pe Lună, iar Turcia l-a capturat pe autorul masacrului din noaptea de Anul Nou de la Istanbul
Premierul britanic Theresa May a anunțat că Regatul Unic va părăsi piața unică europeană după negocierile privind Brexitul
Premierul britanic Theresa May a anunțat că Regatul Unic va părăsi piața unică europeană după negocierile privind Brexitul

Au fost 16 și 17 ianuarie în lume – Marea Britanie va părăsi piața unică europeană după Brexit, Amnesty International acuză că legile antiterorism sunt discriminatorii, a murit ultimul om care a pășit pe Lună, iar Turcia l-a capturat pe autorul masacrului din noaptea de Anul Nou de la Istanbul

Material realizat de Marina Ghiță și Adrian Călugăru

Premierul britanic, Theresa May, a declarat că Marea Britanie nu poate să rămână în cadrul pieței unice europene, informează BBC. Cu toate acestea, May a promis că va face presiuni pentru „a liberaliza comerțul” cu țările europene și că va semna noi acorduri economice. May a anticipat prioritățile sale pentru negocierile Brexit, care cuprind menținerea zonei comune de călătorie între Regatul Unit și Republica Irlanda și „controlul” migrației între Marea Britanie și UE. De altfel, premierul a adăugat că intenția ei nu a fost aceea de a „submina” UE sau piața unică, dar a avertizat asupra unei reacții „punitive” cu privire la Brexit. De asemenea, aceasta a anunțat că Parlamentul va fi cel care va vota cu privire la forma finală a acordului dintre Regatul Unit și UE.

Ucraina a intentat un proces la Curtea Supremă a ONU în care acuză Rusia de sponsorizarea „terorismului” și de finanțarea grupărilor rebele separatiste, acuzații pe care Rusia le neagă, informează Al Jazeera. În cazul anunțat de către Curtea Internațională de Justiție, Ucraina a acuzat Rusia de „intervenția militară în Ucraina, de finanțarea actelor de terorism și de încălcarea drepturilor a milioane de cetățeni ai Ucrainei”. Ucraina a susținut, de asemenea, că „anexarea Crimeei a sfidat cu nerușinare Carta ONU prin sechestrarea unei părți a teritoriului suveran al Ucrainei prin forță militară”. Ucraina a cerut Curții să dispună de „repararea integrală” atât pentru „bombardarea civililor” în anumite orașe din estul Ucrainei, precum și pentru doborârea zborului MH17 în iulie 2014.

Tensiunile din Balcani sunt din ce în ce mai accentuate și Uniunea Europeană trebuie să contribuie la deescaladarea situației, a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, informează Reuters. Lavrov a declarat, de asemenea, în cadrul unei conferințe de presă că forțele etnice albaneze nu ar trebui să fie prezente în zonele populate din Serbia, făcând referire la noile tensiuni care au izbucnit între Kosovo și Serbia.

Președintele Gambiei, Yahya Jammeh, a declarat o stare de urgență, după ce a refuzat să înmâneze puterea liderului opoziției, Adama Barrow, care a câștigat alegerile de luna trecută, informează Reuters. „Eu, declar prin prezenta o stare de urgență publică pe întreg teritoriul Republicii Islamice Gambia”, a declarat Jammeh. Starea de urgență interzice „actele de nesupunere” și „actele care vizează să tulbure ordinea publică”. Televiziunea de stat a declarat că situația de urgență ar împiedica existența unui vid de putere, în timp ce instanța supremă a precizat că regulile privind petiția lui Jammehs contestă rezultatul alegerilor. Cu toate acestea, în cazul în care Jammeh nu va renunța curând la putere, liderii regionali și alte state din Africa de Vest au amenințat că vor interveni militar, a declarat o sursă din armata nigeriană.

O serie de legi noi de combatere a terorismului din întreaga Europă discriminează împotriva musulmanilor și a refugiaților, răspândind frica și înstrăinărea, a declarat Amnesty International în cadrul unui raport, informează Reuters. Grupul pentru drepturile omului a tras un semnal de alarmă asupra măsurilor de securitate adoptate în ultimii doi ani în 14 state UE, măsuri care vizează competențe de supraveghere extinse. Pe tot parcursul acestei perioade, atacurile militante au ucis peste 280 de persoane în Franța, Belgia și Germania. Atacurile, cea mai mare parte dintre ele revendicate de Statul Islamic, au răspândit tensiuni privitoare la imigrație, alimentând popularitatea partidelor de dreapta și făcând din securitate o temă cheie a viitoarelor alegeri franceze, olandeze și germane. „Chiar vizavi de spațiul regional al UE vom vedea musulmani și străini echivalați cu teroriștii”, a declarat Julia Hall, expert al Amnesty International privind combaterea terorismului și autor al raportului. „Acest stereotip afectează în mod disproporționat aceste comunități în care există un grad ridicat de frică și de înstrăinare.” Aceasta a avertizat că măsurile „drastice” de supraveghere și puterea de căutare, detenție și arest asemănătoare cu cele introduse în Franța în noiembrie 2015, când atacurile au ucis 130 de persoane, constituie un abuz la adresa activiștilor sau grupurilor minoritare care nu reprezintă o amenințare reală.

Președintele american Barack Obama i-a comutat sentința lui Chelsea Manning, fostul analist militar de inteligență care a fost condamnat la 35 de ani de închisoare pentru scurgerea de documente clasificate ale armatei către Wikileaks, aceasta urmând a fi eliberată pe data de 17 mai a acestui an, relatează The Independent. Informatorul, în vârstă acum de 29 de ani, a lucrat în armata americană sub numele de Bradley Manning, acesta demarând după ce a fost condamnat un tratament hormonal pentru schimbarea sexului și a cerut să fie apelat după noul nume de sex feminin, Chelsea Manning. Liderii republicani au reacționat vehement prin vocea președintelui Camerei Reprezentanților, Paul Ryan, afirmând că administrația Obama a creat ”un precedent periculos”, însă oficialii de la Casa Albă au subliniat că în cazul lui Chelsea Manning, situația este una fundamental diferită față de cea a lui Edward Snowden – ”Chelsea Manning este o persoană care a trecut prin procesul justițiar militar, a fost expusă în urma acestuia, găsită vinovată, pedepsită și și-a recunoscut vina”, a declarat secretarul de presă de la Casa Albă, Josh Earnest.

Astronautul Gene Cernan, ultimul om care a pășit pe Lună, a încetat din viață la vârsta de 82 de ani, informează BBC. Agenția spațială americană NASA și-a exprimat regretul pentru pierderea fostului astronaut. Căpitanul Cernan a fost unul dintre cei doar 3 oameni care au pășit pe Lună de două ori, fiind ultimul om care a lăsat o amprentă pe suprafața lunară, în 1972. Ultimele sale cuvinte rostite cu acel eveniment au fost: ”Plecăm așa cum am venit și, cu voia lui Dumnezeu, ne vom reîntoarce în pace și cu speranță pentru întreaga omenire”. Cernan a fost căpitanul misiunii Apollo 17 la acea vreme. În prezent, doar 6 oameni din totalul de 12 care au pășit pe suprafața Lunii se mai află în viață.

Cei mai bogați 8 miliardari din lume controlează aceeași împreună aceeași avere ca și jumătate din populația Globului, potrivit unui raport al organizației Oxfam care atrage atenția asupra tot mai pregnantelor și periculoaselor concentrări de capital care acutizează inegalitățile sociale din lume, informează The Guardian. Publicarea raportului coincide cu startul Forumului Mondial Economic de la Davos, din Elveția, iar Oxfam a subliniat că este ”de-a dreptul grotesc” ca o mână de oameni bogați în frunte cu Bill Gates să dețină o avere cumulată de 426 miliarde de dolari, echivalentă cu cea deținută de 3,6 miliarde de oameni. Organizația caritabilă pentru dezvoltare Oxfam a cerut implementarea unui nou model economic pentru a stopa trendul de inegalitate actual care a fost folosit inclusiv pentru a explica Brexitul sau victoria lui Donald Trump la alegerile prezidențiale din SUA. Oxfam a blamat acutizarea inegalităților din cauza politicilor agresive de austeritate în privința salariilor, evaziunea fiscală și exploatarea producătorilor de către companii, adăugând că afacerile private au fost mult prea concentrate pe livrarea unor câștiguri maximale către patronii bogați sau managerii aflați la conducerea acestora.

Numărul victimelor războiului din Yemen a depășit 10.000, potrivit unui anunț al Organizației Națiunilor Unite, care a cerut ambelor tabere implicate în conflictul izbucnit în urmă cu 2 ani să ajungă la o înțelegere, informează The Guardian. Biroul pentru afaceri umanitare al ONU a declarat că cifra, estimată a fi una minimală, tinde să fie ignorată de comunitatea internațională. Statistica nu cuprinde decesele înregistrate de spitale sau centrele private spitalicești care au păstrat informații despre combatanții care au pierit în conflict. ”Această informație subliniază necesitatea rezolvării situației din Yemen fără alte amânări. Avem de-a face cu un cost umanitar imens”, a declarat Farhan Haq, purtătorul de cuvânt al secretarului general al ONU.

Cel puțin 300 de soldați ai marinei americane au sosit în Norvegia pentru o misiune care va dura 6 luni, prima de acest gen în care sunt implicate trupe străine care vor fi staționate în această țară, fapt care a iritat puternic Rusia, vecinul din vecinătatea Arctică al Moscovei, informează Reuters. Oficialii militari au negat orice legătură între această operațiune și îngrijorările NATO cu privire la Rusia, însă dispunerea trupelor americane coincide cu trimiterea de către SUA a câtorva mii de trupe în Polonia pentru a contracara temerile agresivității Rusiei în Europa de Est.

Autoritățile de la Ankara au anunțat că l-au capturat pe atacatorul care a ucis 39 de oameni într-un club de noapte din Istanbul în noaptea de Anul Nou, cetățeanul uzbek Abdulgadir Masharipov, despre care s-a comunicat că ar fi fost antrenat în Afganistan și a acționat în numele Statului Islamic, informează Reuters. Masharipov, care a fost capturat împreună cu alte patru persoane, se ascundea într-o suburbie a Istanbulului în ultimele două săptămâni. Acesta și-a recunoscut vina, iar amprentele care i-au fost luate s-au potrivit cu cele de la fața locului unde a fost comis masacrul.

China își va ”da jos mănușile” și va adopta acțiuni ferme dacă președintele Donald Trump va continua să provoace Beijingul cu privire la Taiwan, au susținut două publicații controlate de regimul de la Beijing, potrivit Reuters. ”Dacă Trump este hotărât să se folosească de această acțiune după ce va prelua funcția, atunci o perioadă de interacțiuni curajoase și dăunătoare vor fi de neevitat, câtă vreme Beijingul nu va avea altă alegere decât să-și scoată mănușile”, se arată într-un material al publicației chineze de limbă engleză, China Daily. Totodată, ziarul Global Times, un tabloid influent controlat de stat, a afirmat că Beijingul va lua ”contramăsuri puternice” împotriva tentativei lui Trump de a prejudicia principiul ”unei singure Chine”, pe care se și bazează relațiile SUA-China în ultimele decenii.

Despre PoliticALL

Vezi și

polonia veto lege justitie proteste varsovia lege si justitie

“The Polish Issue:” the citizens are arbitrating the fight between politics and justice, on the background of EU’s concerns

In the last days, the situation created by the changes in the Polish judicial system …