Home / Politica si... / Alegeri / Alegerile prezidențiale din Republica Moldova: Est sau Vest?
Primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova s-a încheiat cu victoria pro-rusului Igor Dodon (stânga), însă cu un procent insuficient pentru a evita un al doilea tur împotriva reprezentantei platofrmei pro-europene, Maia Sandu (dreapta), pe 13 noiembrie.
Primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova s-a încheiat cu victoria pro-rusului Igor Dodon (stânga), însă cu un procent insuficient pentru a evita un al doilea tur împotriva reprezentantei platofrmei pro-europene, Maia Sandu (dreapta), pe 13 noiembrie.

Alegerile prezidențiale din Republica Moldova: Est sau Vest?

La 30 octombrie 2016 în Republica Moldova au avut loc primele alegeri prezidențiale directe din ultimii 16 ani. Organizarea acestora a avut loc în urma unei hotărâri de la 4 martie 2016 a Curții Constituționale, prin care a fost declarat neconstituțional articolul 78 din Constituția Republicii Moldova de la 5 iulie 2005, ce stipula că președintele republicii este ales de parlament prin vot secret, și astfel a revenit la forma sa anterioară, ce stipulează că președintele este ales prin vot direct de cetățeni.

Inițial campania electorală a cuprins 10 candidați, cu toate acestea în ultima săptămână de campanie candidatul Partidului Democrat, Marian Lupu, s-a retras din cursa electorală. Conform datelor oferite de Comisia Electorală Centrală (CEC), Igor Dodon, candidatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) a câștigat primul tur al alegerilor, cu 48.22%, iar locul doi i-a revenit Maiei Sandu, reprezentata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Prin urmare, cei doi urmează să continue campania electorală pentru președinția Republicii Moldova pentru încă două săptămâni, până la organizarea turului doi pe 13 noiembrie. Potrivit CEC, 49% dintre alegători și-au exercitat votul la scrutinul din 30 octombrie.

Distribuția votului

Potrivit portalului de știri evz.ro, la Chișinău pentru Maia Sandu au votat 48.58%, iar pentru Igor Dodon – 41.97%; în UTA Găgăuzia, Igor Dodon – 91,38%, Maia Sandu – 1,16%. Conform aceleași surse, basarabenii ce locuiesc la București au votat pentru Maia Sandu în proporție de 90,80%, pentru Igor Dodon – 2,21%, iar pentru Mihai Ghimpu, candidatul Partidului Liberal (PL), care susține cel mai vehement mișcarea unionistă, 2,07%.

Nu doar la Chișinău și București s-a votat pentru Maia Sandu. În diaspora de asemenea s-a votat masiv pentru candidatul pro-european. La Roma, Maia Sandu a obținut 585 voturi, Igor Dodon – 70 voturi; Madrid: Maia Sandu – 546 voturi, Igor Dodon – 59 voturi; Viena: Maia Sandu – 349, Igor Dodon – 46; Londra: 90% au votat pentru Maia Sandu.

Profilul alegătorilor

În primul tur al alegerilor prezidențiale au votat circa 1,43 milioane de alegători, cifră care reprezintă 49% din totalul cetățenilor cu drept de vot. Conform aceluiași portal de știri, evz.ro, 10.11% dintre alegători au vîrsta cuprinsă între 18 și 25 ani; 26.4% au 26-40 de ani; 25.98% – 41-55 ani; 28.97% – 56-70 de ani și 8.48% reprezintă electoratul cu vîrstă de peste 71 ani.

Profilul candidaților din turul doi

Maia Sandu este candidatul pentru președinția Republicii Moldova ce promovează vectorul pro-european. Candidatul PAS este o economistă, de 44 ani, cu un stagiu de un an la Harvard și o experiență profesională de doi ani la Banca Mondială, a fost Ministrul al Educației în perioada 2012-2015, timp în care a depus eforturi pentru a reforma sistemul educațional, obținând succesele cele mai mari în lupta cu tendințele de a copia la BAC și corupția. Sandu promovează valorile pro-europene și a obținut susținerea pentru poziția de președinte a Moldovei din partea cancelarului german, Angela Merkel, dar și a oficialilor americani. De asemenea, aceasta este candidatul cel mai popular în rândul tinerilor.

Igor Dodon este candidatul pentru președinție ce promovează vectorul pro-rus, acesta a declarat că dacă devine președinte va scoate în afara legii mișcarea unionistă și va introduce în școli studierea istoriei moldovenilor în schimbul istoriei românilor. Dodon este reprezentantul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, economist, 41 ani, fost cadru didactic universitar la Academia de Studii Economice de la Chișinău, cu experiență administrativă la Bursa de Valori, fost vice prim-ministru și ministru al economiei și comerțului sub regimul Voronin. Din cauza afirmațiilor lui Dodon cu privire la regiunea Crimeea, Ucraina și-a retras temporar ambasadorul de la Chișinău. Candidatul PSRM a declarat în cursul dezbaterilor electorală că regiunea Crimeea aparține Rusiei și anexarea acesteia a fost corectă. Ca urmare a acestor afirmații ambasadorul ucrainean în Republica Moldova, Ivan Hnatişin, a fost chemat la Kiev, pentru consultări. Astfel, Dodon a creat prerogativele pentru începutul unui conflict diplomatic între Ucraina și Republica Moldova. De asemenea, candidatul PSRM consideră că singura soluție pentru rezolvarea conflictului transnistrean este federalizarea Republicii Moldova.

13 noiembrie, ziua începerii unui nou drum pentru Moldova

Astfel, turul doi al alegerilor prezidențiale din 13 noiembrie este în esență o alegere între un parcurs politic pro-european, Maia Sandu, sau pro-rus, Igor Dodon. În timp ce Sandu a construit o platformă electorală bazată pe planuri de dezvoltare durabilă, luptă cu corupția și întărire a relațiilor dintre Republica Moldova și UE, Igor Dodon mizează pe mitul parteneriatului estic și pe mitul că Moldova are o imensă importanță geopolitică pentru Rusia, deci aceasta va investi într-un eventual regim Dodon, un fapt neconfirmat de către Moscova, care în afara menținerii controlului asupra Transnistriei nu a oferit semnale concrete de interes cu privire la un eventual sprijin acordat Moldovei. De rezultatul final al alegerilor prezidențiale va depinde totodată și moblizarea diverselor categorii de vârstă și prezența la urne, în contextul unei apatii a tinerilor în primul tur și a unei prezențe crescute a persoanelor cu vârsta de peste 55 de ani. Teoretic, dacă procentul unei prezențe de 47-49% dintre alegători se menține, o victorie a lui Dodon este previzibilă, însă calculele vor fi cu totul diferite dacă electoratul nehotărât, în special tinerii, se vor mobiliza pentru a vota în 13 noiembrie. 


Surse

  1. http://www.cec.md/r/procese-verbale/prezidentiale2016/

  2. http://www.evz.ro/republica-moldova-alegeri-prezidentiale-2016-3.html

  3. http://www.contributors.ro/global-europa/republica-moldova-despartirea-de-iluzii-ale-lor-si-ale-noastre/

  4. http://agora.md/stiri/24120/oficiali-ucraineni-dodon-risca-sa-inceapa-un-conflict-diplomatic-intre-ucraina-si-republica-moldova

  5. http://www.timpul.md/articol/dodon-vrea-federalizarea-republicii-moldova-33103.html

Despre Valeria Bortă

Vezi și

polonia veto lege justitie proteste varsovia lege si justitie

“The Polish Issue:” the citizens are arbitrating the fight between politics and justice, on the background of EU’s concerns

In the last days, the situation created by the changes in the Polish judicial system …