Home / A fost azi în lume / 2017 / A fost 3 februarie în lume – Atac cu macetă asupra unui soldat la Muzeul Luvru, critici ale republicanilor față de construirea zidului la granița cu Mexic, iar Rusia este suspectată de un atac cibernetic la adresa Norvegiei ca răspuns la sancțiunile impuse după anexarea Crimeei

A fost 3 februarie în lume – Atac cu macetă asupra unui soldat la Muzeul Luvru, critici ale republicanilor față de construirea zidului la granița cu Mexic, iar Rusia este suspectată de un atac cibernetic la adresa Norvegiei ca răspuns la sancțiunile impuse după anexarea Crimeei

Material realizat de Ana Rusu și Alexandra Leca

  1. Un soldat francez a fost atacat cu o macetă la Muzeul Louvre de un bărbat ce a strigat “Allahu Akbar”, informează BBC. Atacatorul avea asupra sa două genți, prezentând un pericol de atac cu bombă. Bărbatul a fost împușcat și grav rănit de alt soldat ce a reușit să îl oprească pe acesta din a intra în muzeu. Autoritățile au anunțat că au deschis o investigație în privința atacului, iar purtătorul de cuvânt al ministrului de interne a declarat că identitatea și naționalitatea atacatorului rămân necunoscute. Sute de vizitatori au fost evacuați, iar muzeul a fost închis.
  2. Statele Unite ale Americii au avertizat Coreea de Nord în legătură cu orice fel de atac nuclear, după ce au fost luate în vizor Iranul și Rusia, relatează Reuters. În cadrul unei vizite la Seul, noul ministru american al apărării, James Mattis, a avertizat că un atac nuclear al Coreii de Nord împotriva Statelor Unite ale Americii sau al unui alt stat ce intra în categoria aliaților americanilor ar provoca un răspuns ”eficient și zdrobitor,” având în vedere că aceasta urmărește să distrugă Coreea de Sud. Mattis își continuă călătoriile în Japonia, scopul lor fiind liniștirea aliaților cheie ai SUA în ceea ce privește angajamentul Washingtonului în rezolvarea problemelor de securitate.
  3. Angela Merkel îi cere lui Erdogan să respecte libertatea presei, informează Reuters. Cancelarul federal german, Angela Merkel, i-a cerut joi, la Ankara, președintelui turc Recep Tayyip Erdogan să respecte libertatea presei și libertatea de opinie, în prima sa vizită în Turcia după tentativa de lovitură de stat din iulie 2016. Opoziția turcă și multe țări occidentale, printre care Germania, susțin că măsurile adoptate de autorități vizează neutralizarea oponenților politici, însă Erdogan afirmă că aceste măsuri vor duce la stabilizarea Turciei. Șefa executivului german a ținut să sublinieze că ”Opoziția face parte din democrație.” Pe de altă parte, cancelarul Germaniei a solicitat ca observatori din partea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) să fie trimiși în Turcia pentru a monitoriza viitorul referendum din primăvara acestui an, referitor la reforma constituțională prin care puterile președintelui Turciei ar urma să fie extinse.
  4. Poliția israelită a început joi înlăturarea baricadelor ridicate la intrarea în sinagoga din colonia evreiască neautorizată Amona din Cisiordania, pentru a-i îndepărta pe protestatari, relatează Reuters. Polițiștii discută cu liderii comunității pentru a se asigura că locuitorii vor părăsi colonia fără incidente majore, a declarat purtătorul de cuvânt Micky Rosenfeld. Curtea Supremă a Israelului a stabilit termenul limită de 8 februarie pentru evacuarea coloniei Amona, cu 300 de locuitori, construită pe terenurile unor palestinieni din localitățile din apropierea Cisiordaniei. Conform poliției, în jur de 200 de protestatari se află în sinagogă, fiind ultima clădire ce mai trebuie evacuată din colonia Amona, fiind un subiect al conflictelor politice și juridice de mai mult timp.
  5. Ambasadorul american la ONU critică acțiunile agresive ale Rusiei în Ucraina, informează Business Insider. Noul ambasador american la ONU, Nikki Haley, a criticat Moscova pentru intervențiile sale militare în Ucraina. În cadrul unei ședințe a Consiliului de Securitate ONU, acesta a mai declarat: ”Crimeea face parte din Ucraina. Sancțiunile noastre vor rămâne în vigoare până când Rusia renunță la controlul asupra peninsulei din Ucraina.” Astfel, acest eveniment a marcat prima critică a Administrației Donald Trump la adresa Rusiei.
  6. Mulți iranieni, care sperau la vieți liniștite după acordul nuclear semnat cu puterile mondiale, în 2015, au început să-și facă griji pentru prima dată, in ultimele decenii, că ar putea fi bombardați în propriile case, relatează Reuters. De la preluarea mandatului, președintele SUA, Donald Trump a declarat că nu va fi deloc blând cu Iranul, avertizând Republica Islamică după ce ministrul iranian al apărării, Hossein Dehghan, a informat că s-au testat într-adevăr rachete balistice. Trump intenționează să impună mai multe sancțiuni asupra Iranului, în afara dosarului nuclear. Însă Ministerul Afacerilor de Externe al Iranului a afirmat că decizia Senatului SUA reprezintă o încălcare a prevederilor acordului nuclear, semnat în 2015, de către autoritățile de la Teheran și șase puteri occidentale. Noile sancțiuni, care urmează să fie date potrivit ordinelor executive deja existente, în domeniul armelor de distrugere in masa, ar fi doar prima lovitură din cadrul politicii mai agresive față de Iran promisă de Trump în campania prezidențială, au declarat sursele citate. Chiar dacă ministrul de externe, Javad Zarif, a transmis că Iranul nu este afectat de amenințări, mulți dintre civili au început să-și facă planuri de evacuare, așa cum au facut în cei 8 ani de război cu Irak.
  7. Poliția din Republica Democrată Congo a ucis, vineri, cel puțin opt membri ai unei secte religioase separatiste, escaladând tensiunile în una dintre zonele sigure într-o țară devastată de conflicte, declară activiștii locali, informează Reuters. Poliția a deschis focul asupra membrilor Bundu dia Kongo, BDK, atunci când aceștia s-au apropiat de orașul Kimpese, pentru a recupera cadavrele colegilor uciși în protestele de luna trecută, declară coordonatorul Noii Societăți Civile. „Au fost 12 morți, inclusiv 3 copii,” a spus acesta. Un alt activist local a estimat doar 8 morți și că aceștia erau neînarmați. Analiștii afirmă că eșecul președintelui, Joseph Kabila, care a demisionat atunci când mandatul său constituțional a expirat în decembrie, a condus la o creștere a activităților armate ale mai multor grupuri. Ciocnirile armate sunt rare în vestul țării, spre deosebire de est, unde zeci de grupuri rebele și miliții funcționează. Însă, violența a crescut și în acea zonă, în ultimele luni, între diverse secte religioase și forțele de securitate. BDK a fost fondat de profetul autoproclamat, Ne Muanda Nsemi, în anii 1980. Gruparea caută să reînvie pre-colonialul regat Congo, care a înflorit timp de secole în jurul  fluviului Congo pe coasta atlantică centrală a Africii.
  8. Eliberați de jihadiști, locuitorii din orașul irakian Mosul își îndreaptă furia împotriva politicienilor irakieni, nemulțumiți de condițiile de trai și de indiferența autorităților, relatează Reuters. „Dacă viața nu se îmbunătățește, nu vom accepta acest lucru și va avea loc o revoltă împotriva guvernului,” a declarat Ihsan Abdullah. „În cazul în care situația nu se remediază, jihadiști vor reveni și mulți îi vor sprijini.” Forțele irakiene au condus militanții din estul orașului Mosul și sunt gata să-și extindă ofensiva lor în jumătatea vestică a celui mai mare oraș din nordul Irakului. Această inițiativă a adus puțină liniște după mai mult de doi ani de guvernare dură a grupării Statului Islamic. Însă, locuitorii își îndreaptă furia către guvernul irakian vinovat de greutățile actuale, cum ar fi lipsa serviciilor de bază, dar și de teama că condițiile precare sunt favorabile pentru revenirea grupării jihadiste. „Toate acestea sunt din cauza politicienilor. Ei au vândut Mosulul și au creat probleme sectare. Acesta a fost interesul lor de a diviza țara,” a declarat proprietarul unui magazin de cafea.
  9. Planul președintelui SUA, Donald Trump, de a construi zidul de graniță cu Mexic, este criticat chiar și de republicanii din propriul partid, informează CNN. Un număr tot mai mare de republicani din Congres au obiecții privind costul și viabilitatea propunerii înaintată vehement de Trump în alegeri. Interviurile cu mai mulți parlamentari republicani arată ca Trump ar putea întâmpina probleme în legătură cu obținerea de fonduri pentru planul său aprobat de Congres. „Dacă vei cheltui acești bani, va trebui să-mi demonstrezi cum vei și face rost de ei înapoi,” a declarat senatorul din Alaska, Lisa Murkowski. Zidul lui Trump se confruntă deja și cu obstacole juridice, având în vedere probabilitatea că ar putea da naștere unui proces de frontieră. În cazul în care Congresul nu susține planul de finanțare a acestuia, proiectul lui Trump ar putea fi blocat. Președintele Statelor Unite a precizat că ridicarea zidului va începe din banii contribuabililor americani, dar în final liderii mexicani vor plăti pentru zidul destinat să pună capăt imigrației de la granița sudica a Statelor Unite. Cea de-a doua măsură constă în eliminarea așa-ziselor ”orașe sanctuar,” în care imigranții prinși fără acte nu sunt predați autorităților federale, mai scrie CNN.
  10. Armata și alte instituții norvegiene au fost vizate de o tentativă de atac cibernetic rus, atribuit unui grup suspectat de legături cu autoritățile Federației Ruse, a anunțat vineri serviciile secrete ale Norvegiei, relatează BBC. Partidul Laburist, Ministerul de Apărare, cel de Externe și Serviciile Secrete, au fost printre instituțiile vizate de hackeri. Miercuri, Norvegia a convocat ambasadorul rus pentru a-l înștiința în legătură cu faptul că doi membri ai parlamentului norvegian nu au putut primi viza de a călători în Rusia, întrucât au fost refuzați de consulat. Ea a declarat că Moscova a blocat vizele ca răspuns la sancțiunile norvegiene împotriva Rusiei, impuse după ce a anexat Crimeii în 2014, așa-numita mișcare „nejustificată.” Moscova și-a exprimat de asemenea nemulțumirea în legătură cu prezența a circa 300 de soldați americani pe teritoriul Norvegiei. „Este greu de știut care era obiectivul operațiunii, a adăugat el, precizând că Norvegia a fost avertizată de o țară aliată,” declară Arne Christian Haugstoyl, responsabil din cadrul serviciului norvegian de informații interne.

Despre PoliticALL

Vezi și

A fost 18 martie în lume – Armata Coreei de Nord a lansat mai multe rachete în timpul vizitei în Coreea de Sud a lui Antony Blinken, Sute de oameni au protestat în orașul Santiago din Cuba din cauza penelor de curent și a lipsei de alimente iar Oficialii din Kyrgyzstan și cei din Tadjikistan au ajuns la un acord privind 11 kilometri din frontiera comună

Material realizat de Mihai-Marco Percă. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că a susținut ideea …