Home / A fost azi în lume / A fost 29 decembrie în lume – SUA expulzează 35 de diplomați ruși, guvernul și opoziția siriană au semnat un acord de încetare a focului, iar Theresa May vrea să retraga Marea Britanie de la CEDO
sua-obama-putin-diplomati-rusi-expulzati-hacking-alegeri-prezidentiale

A fost 29 decembrie în lume – SUA expulzează 35 de diplomați ruși, guvernul și opoziția siriană au semnat un acord de încetare a focului, iar Theresa May vrea să retraga Marea Britanie de la CEDO

Material realizat de Alexandra Leca și Marina Ghiță

Statele Unite ale Americii a anunțat expulzarea a 35 de diplomați ruși ca reacție la interferența Moscovei în alegerile prezidențiale din luna noiembrie, oferind un termen de 72 de ore pentru ca aceștia să părăsească țara, anunță BBC. Totodată, SUA a anunțat și închiderea a două centre folosite pentru întâlnirile agenților de inteligență ruși. Anunțul a fost făcut de Departamentul de Stat American, care a declarat drept ”persona non grata” 35 de diplomați ruși de la ambasada din Washington DC și de la consulatul din San Francisco, după ce anterior președintele Barack Obama a promis că va acționa împotriva Rusiei după acuzațiile care au fost aduse Moscovei în urma atacurilor cibernetice care au vizat campania candidatului democrat Hillary Clinton. Totodată, senatorii republicani John McCain și Lindsey Graham au cerut sancționarea Rusiei printr-o decizie care să aparțină de data aceasta Congresului SUA.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că grupurile de opoziție siriene și guvernul sirian au semnat o serie de documente, inclusiv un acord de încetare a focului, care ar intra in vigoare la data de 30 decembrie, informează Reuters. Luând cuvântul în cadrul unei reuniuni la care au fost prezenți ministrul rus al apărării, Serghei Shoigu și ministrul de externe, Serghei Lavrov, Putin a declarat că au fost semnate trei documente care deschid calea pentru rezolvarea crizei din Siria. Documentele includ un acord de încetare a focului între guvernul sirian și opoziție, măsuri de monitorizare a acordului de încetare a focului și o declarație cu privire la disponibilitatea de a începe discuțiile de pace pentru a soluționa criza siriană, a declarat acesta. „Acordurile la care s-a ajuns sunt, desigur, fragile și au nevoie de o atenție specială și de implicare … Dar, la urma urmei, acesta este un rezultat notabil al muncii noastre, a eforturilor depuse de ministerele apărării și de externe, partenerii noștri din cadrul regiunilor”, a declarat Putin. De asemenea, acesta a afirmat că Rusia a acceptat să reducă operațiunile sale militare din Siria. Lavrov a declarat că ministerul de externe a început pregătirile pentru reuniunea privind soluționarea crizei siriene, reuniune care se va desfășura la Astana, capitala Kazahstanului.

Armata irakiană a lansat a doua fază a ofensivei contra grupării Statul Islamic la Mosul, informează Reuters. Forțele irakiene de securitate au lansat joi a doua fază a ofensivei împotriva militanților islamiști pentru a recuceri partea de est a orașului Mosul, atacând din trei direcții districtele din est, unde lupta a fost blocată timp de a aproape o lună. Având în vedere că ofensiva pentru capturarea Mosulului a început în urmă cu 10 săptămâni, iar forțele irakiene antiteroriste au preluat un sfert din oraș, avansul lor a fost lent, iar trupele de pe alte fronturi au făcut puține progrese. Campania, cea mai mare operațiune la sol în Irak de la invazia condusă de SUA în 2003, care a dus la răsturnarea regimului lui Saddam Hussein, a intrat în prima pauză semnificativă la începutul acestei luni pentru a replanifica operațiunea. Totuși, joi, mai mult de 5.000 de soldați și trupe militarizate de poliție federale au fost relocate la periferia sudică a orașului, în timp ce forțele de combatere a terorismului au avansat în al-Quds și în districul Karama după ce au primit întăriri. „Forţele noastre au început operațiunea la ora locală 7:00. Operațiunea este în curs de desfășurare astăzi și mâine până când vom elibera partea de est a orașului complet”, a declarat generalul-locotenent, Ali Freiji, care a supravegheat operațiunea armatei în nord. În acelaşi timp, soldaţii irakieni avansează pe fronturile de nord şi sud, în jurul acestui oraş din nordul Irakului, ultimul bastion al ISIS, pe care jihadiştii l-au ocupat în iunie 2014.

Preşedintele ales american Donald Trump a sugerat miercuri că Statele Unite şi Rusia ar trebui să renunţe la controversa privind atacurile informatice asupra Partidului Democrat, care ar fi avut ca scop să îl favorizeze pe republican în cursa pentru Casa Albă, relatează Reuters. Trump a pus la îndoială faptul că agenții serviciilor de informații din SUA au descoperit faptul că hackerii ruși au informații, de la calculatoarele Partidului Democrat și de la persoanele fizice, pe care le-au postat online pentru a-l ajuta pe Trump să câștige alegerile. Întrebat de reporteri dacă Statele Unite ar trebui să impună sancţiuni Rusiei, Trump a răspuns: “Cred că ar trebui să ne vedem de vieţile noastre. Cred că vieţile au fost complicate în foarte mare măsură de computere. Întreaga epocă a computerelor a făcut ca nimeni să nu ştie exact ce se întâmplă”. Trump a făcut aceste declaraţii la Mar-a-Lago, complexul său hotelier din Florida, unde petrecere Crăciunul şi Revelionul. Republicanul a spus că nu este la curent cu declaraţiile făcute de senatorul republican Lindsey Graham, care a spus că Rusia şi preşedintele Vladimir Putin ar trebui să se aştepte la sancţiuni dure pentru atacurile informatice. “Avem viteză. Avem multe lucruri, dar nu sunt sigur că avem securitatea de care este nevoie. Încă nu am vorbit cu senatorii, dar o voi face cu siguranţă”, a precizat el.

Secretarul de stat american, John Kerry, a oferit o apărare în forță a deciziei SUA de a permite o rezoluție a ONU, care condamnă coloniile israeliene, declarând că Israelul submineaza eforturile de pace, relatează The Guardian. Kerry susține că premierul Benjamin Netanyahu are o poziție duplicitară. „Viitorul Israelului, ca stat evreu și democratic este acum în pericol. Primul ministru susține public soluția celor două state, dar patronează o coaliție de guvernare care este de cea mai extremă dreapta din istoria Israelului.” Premierul Benjamin Netanyahu a adus acuzaţii grave Administraţiei Barack Obama, care s-a abţinut de la vot în cadrul Consiliului de Securitate ONU, facilitând adoptarea rezoluţiei anticolonizare. „Nu avem niciun dubiu că Administraţia Obama a iniţiat rezoluţia, a susţinut-o, a coordonat elaborarea textului şi a cerut aprobarea”, a afirmat Netanyahu. Discursul lui Kerry a fost cel mai recent capitol într-o dramă diplomatică, marcată de războiul de cuvinte între administrația Obama și Israel, din moment ce coloniile israeliene din Cisiordania și Ierusalimul din Est au fost numite o „încălcare flagrantă ” a dreptului internațional. „Israelul va limita contactele cu zece ambasade, precum şi deplasările oficialilor israelieni în aceste ţări”, a transmis marţi Emmanuel Nahshon, purtătorul de cuvânt al Ministerului israelian de Externe. Israelul va revizui relaţiile cu Naţiunile Unite, iar finanţarea instituţiilor ONU va fi suspendată, avertiza Benjamin Netanyahu zilele trecute. Am cerut Ministerului israelian de Externe ca în cel mult o lună să reevalueze toate contactele cu Naţiunile Unite, inclusiv finanţarea israeliană pentru instituţii ONU şi prezenţa la ONU a reprezentanţilor Israelului”, a declarat Benjamin Netanyahu. Preşedintele-ales al SUA, Donald Trump, a exprimat susţinere pentru poziţia lui Benjamin Netanyahu, dând asigurări, prin Twitter, că, „la ONU, lucrurile vor fi diferite după 20 ianuarie”, data la care începe mandatul său. Secretarul de Stat american, John Kerry, a argumentat că rezoluţia condamnă în mod corect „acţiunile de instigare şi activităţile de colonizare”. Kerry a îndemnat atât Israelul, cât şi Autoritatea Palestiniană să relanseze negocierile în sensul soluţiei coexistenţei a două state, israelian şi palestinian.

Liderul grupării Boko Haram, Abubakar Shekau, a apărut într-un video pentru a contesta revendicarea făcută de către președintele nigerian, Muhammadu Buhari, și de către armată că baza grupului armat a fost capturată în pădurea Sambisa, informează Al Jazeera. „Noi suntem în siguranță, iar tacticile și strategiile lor nu pot dezvălui locația noastră cu excepția cazului în care voia lui Allah va duce la acest lucru.”, a spus acesta în video-ul de 25 de minute, înconjurat de luptători mascați și înarmați. „Nu ar trebui să minți oamenii”, a spus acesta cu referire la declarația președintelui, care a afirmat că a capturat peste 500 de combatanți ai gruparii islamiste în cursul săptămânii trecute în padurea Sambisa. Abubakar Shekau a preluat conducerea grupării Boko Haram după executarea liderului istoric al acesteia, Mohammed Yusuf, de către forţele de ordine, în 2009, fapt ce a marcat începutul unui val de violenţe ce s-au soldat cu aproximativ 20.000 de morţi şi 2,6 milioane de persoane strămutate în regiunea lacului Ciad, anunţă Agerpres.El a promis că va continua lupta pentru instituirea unui stat islamic în nordul Nigeriei: „Scopul nostru este de a stabili un califat islamic și de a avem propriul nostru califat. Noi nu facem parte din Nigeria.”

La audierea sa de confirmare, opțiunea președintelui ales Donald Tump pentru funcția de secretar de stat, Rex Tillerson, va trebui să dea o explicație în legătură cu relația sa cu liderul rus, Vladimir Putin, afirmă senatorul republican John McCain, informează Reuters. Luând cuvântul în cadrul unui tur al statelor baltice, acesta declară că a avut temeri cu privire la Tillerson, care se opunea sancțiunilor cu privire la Rusia după anexarea Crimeii. „ Eu împreună cu câțiva colegi am avut ingrijorări în ceea ce-l privește pe dl. Tillerson, în special în legătură cu relația sa cu Vladimir Putin”, declară McCain. Cu toate acestea, a adăugat că este necesar ca Statele Unite ale Americii să-i asigure pe alegători că alegerile nu vor fi influențate de puterile străine. „Sunt de acord cu președintele ales că trebuie să ne vedem de viețile noastre fără ca alegerile să fie afectate de vreo infleunță externă, în special de către Vladimir Putin, care este un criminal și un ucigaș”, afirmă el. Chiar și dacă Tillerson se va desparți de Exxon, democrații tot vor putea invoca un conflict de interese, dacă, în calitate de secretar de Stat, va milita pentru ridicarea sancțiunilor date Rusiei pentru anexarea peninsulei Crimeea, în 2014. De o astfel de masură ar beneficia cu siguranță și Exxon. Despre Tillerson, Trump afirmă că stăpânește perfect arta negocierii și că este la curent cu geopolitica, trăsături care sunt „relevante” pentru noua poziție.

Premierul britanic, Theresa May, dorește ca Marea Britanie să iasă din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), fapt care , potrivit rapoartelor, reprezintă un aspect central al campaniei sale electorale din 2020, informează The Independent. Aceasta planifică să transfere drepturile organismului internațional în dreptul britanic, proces care urmează să fie realizat de către Curtea Supremă. Pentru a realiza procesul de ieșire din CEDO, Theresa May va fi în căutarea unui mandat solid din partea publicului britanic și a unei majorități puternice în Parlament. Criticii au declarat că această decizie, care merge mai departe decât planurile lui David Cameron de a elabora un Britsh Bill of Rights, ar putea afecta drepturile cetățenilor britanici. Deși CEDO este o entitate separată de Uniunea Europeană, o serie de parlamentari conservatori sunt împotriva calității de membru britanic al instanței. Aceștia declară că CEDO împiedică urmărirea și deportarea infractorilor străini și a teroriștilor. Criticii acestei măsuri, care ar merge mai departe chiar și decât inițiatva fostului premier David Cameron de a promova o Lege a Dreptului Britanic, afirmă că drepturile cetățenilor ar avea de suferit.

La șase luni de la înființarea oficială a noului palat olandez de justiție al Curții Penale Internaționale, de pe malul Mării Nordului, un val de sentimente naționaliste amenință să submineze proiectul, informează The Guardian. Trei state africane au început procedurile de retragere de sub jurisdicția curții, ridicând temeri asupra unei tehnici a dominoului. De asemenea, Rusia și-a eliminat semnătura de la statutul de fondator, Filipinele și Kenya decid asupra statutului de membru, iar plecarea națiunilor cheie – inclusiv Marea Britanie – au limitat fondurile curții. Tribunalul întruchipează eforturile internaționale de a-i urmări penal pe cei responsabili pentru genocid, crime de război și crime împotriva umanității, însă în 2017 acesta se va confrunta cu provocări serioase în ceea ce privește credibilitatea instituției, au declarat surse din interior. Brexit-ul, alegerea lui Donald Trump și derogările de la Convenția europeană pentru drepturile omului reprezintă teme comune care vizează interesele naționale, puternic influențate de mediul internațional. Amenințarea cea mai mare pentru Curtea Penală Internațională este reprezentată, însă, de cedarea statutului de membru de către Burundi, Africa de Sud și Gambia, care, în ultimul trimestru din anul 2016, și-au exprimat intenția de a se retrage, invocând că urmărirea penală a curții este concentrată excesiv asupra continentului african.

Uniunea Creștin-Socială (UCS) din Germania, partener în cadrul coaliției cancelarului Angela Merkel, solicită închidera rutei mediteraneene pentru imigranți și dorește retrimiterea acestora în Africa, informează Reuters. „Stabilirea refugiaților în Europa trebuie oprită. Acesta este singurul mijloc prin intermediul căruia putem opri crima organizată în Marea Mediterană”, au declarat deputații Uniunii Creștin-Sociale. Cu toate acestea, propunerea UCS nu este nouă. Ca reacție la atacul din 19 decembrie de la Berlin, formațiunea care reprezintă aliatul cancelarului Merkel în coaliția de guvernare a elaborat un document dedicat modificării politicilor care le permit actualmente refugiaților salvați din ambarcațiunile aflate în pericol să rămână în Europa.

Departamentul de Poliție din New York și-a revizuit politicile pentru a acorda agenților Sikh și celor musulmani o serie de drepturi, în cadrul unui proces care vizează recrutarea mai multor minorități, informează Al Jazeera. În conformitate cu normele revizuite, ofițerilor li se va permite să poarte turbane de culoare bleumarin, la care să fie atașate însemnele NYPD, în locul chipiului de poliție tradițional și să aibă bărbi de până la 1,27 cm lungime, a declarat comisarul James O’Neill în urma unei ceremonii de absolvire pentru noii recruți. „Realizăm această schimbare pentru a ne asigura că permitem tuturor minorităților din New York, care vor să aplice și să aibă posibilitatea de a lucra în cel mai mare departament de poliție din țară, să aibă această oportunitate”, a declarat O’Neill. Dintre cei 557 de recruți, 33 sunt musulmani și doi sunt sikh, a raportat New York Times. Coaliția Sikh, un grup de lobby, care are ca scop protejarea libertății religioase, a declarat că „această schimbare reprezintă un pas important în calea progresului”. De asemenea, ofițerii Asociației Sikh au salutat această măsură pe care a considerat-o ca fiind „un moment de mândrie pentru comunitatea Sikh”.

 

Despre PoliticALL

Vezi și

polonia veto lege justitie proteste varsovia lege si justitie

“The Polish Issue:” the citizens are arbitrating the fight between politics and justice, on the background of EU’s concerns

In the last days, the situation created by the changes in the Polish judicial system …