Home / A fost azi în lume / 2017 / A fost 27 martie în lume – A început votul pentru referendumul de schimbare a Constituției Turciei, coaliția anti-ISIS din Mosul reia ofensiva după cel mai sângeros atac soldat cu victime civile, iar guvernul Canadei anunță că va propune legalizarea totală a marijuanei în 2018
Foto: EPA
Foto: EPA

A fost 27 martie în lume – A început votul pentru referendumul de schimbare a Constituției Turciei, coaliția anti-ISIS din Mosul reia ofensiva după cel mai sângeros atac soldat cu victime civile, iar guvernul Canadei anunță că va propune legalizarea totală a marijuanei în 2018

Forțele armate irakiene, sprijinite de Statele Unite ale Americii, au reluat asaltul asupra centrului vechi din Mosul după două săptămâni în care au înregistrat progrese minore și după ce bilanțul ridicat al victimelor civile a determinat o schimbare a tacticilor folosite împotriva militanților ISIS, relatează Reuters. Un oficial american a anunțat că discuțiile cu autoritățile irakiene au vizat noi tactici, inclusiv posibilitatea de a deschide un nou front prin care zona centrului vechi a orașului să fie izolată. Între timp, Pentagonul se confruntă cu acuzații privind metodele folosite în ofensiva armată pentru alungarea ISIS din Mosul, după ce un bombardament efectuat pe 17 martie a provocat între 60 și 240 de victime în rândul civililor, numărul exact nefiind cunoscut din cauza innaccesibilității forțelor de coaliție în zona afectată. Raidul aerian a țintit mai multe clădiri folosite de militanții ISIS ca adăpost în vestul orașului, o zonă mult mai populată decât cea din est, despărțită de râul Tigru, care a fost deja eliberată de forțele irakiene și americane. Totodată, ofensiva împotriva ISIS este îngreunată din cauză că militanții folosesc deseori locuințe ale civililor ca adăpost sau ca puncte din care aceștia ripostează față de trupele irakiene. Cu toate acestea, Pentagonul a subliniat că nu va slăbi angajamentul în lupta împotriva ISIS din Mosul.

Alegătorii turci din Germania au început să-și exprime votul pentru referendumul de schimbare a constituției din Turcia, menit să acorde puteri sporite președintelui țării, informează Reuters. Scrutinul a fost organizat la propunerea actualului președinte Recep Tayyip Erdogan, care a condus anterior guvernul de la Ankara. Circa 2,5 milioane de votanți turci cu drept de vot trăiesc în Europa, în condițiile unor relații tot mai tensionate între Uniunea Europeană și administrația Erdogan. Tensiunile au sporit după ce autoritățile din Germania și Olanda au interzis mai multe mitinguri în favoarea schimbării propuse de referendum, fapt care l-a determinat pe Erdogan să catalogheze liderii europeni că apelează la ”metode naziste”. În Germania trăiesc circa 3 milioane de persoane provenite din Turcia, dintre care circa 800.000 de etnici kurzi, iar 1,41 de milioane sunt eligibili pentru a vota în secțiile de vot din Germania, majoritatea dintre acestea situate la cele 13 consulate ale Turciei din țară. Procesul de vot din Germania are loc între 27 martie și 9 aprilie, urmând ca urnele de vot să fie sigilate și trimise la Ankara pentru numărarea voturilor în seara de 16 aprilie, atunci când alegătorii din Turcia își vor exprima la rândul lor votul.

Liderul opoziției ruse, Alexei Navalny, a fost condamnat la 15 zile de închisoare, la o zi după ce a fost reținut în urma celor mai ample proteste anti-guvernamentale de la reîntoarcerea lui Vladimir Putin la Kremlin, în 2012, relatează  The Guardian. Navalny a fost amendat și cu 20.000 de ruble, echivalentul a circa 350 de euro, decizia judecătorului fiind motivată că acesta nu a ascultat ordinele poliției și a organizat proteste neautorizate. Circa 1000 de persoane au fost reținute la Moscova în urma protestelor care au avut loc în mai multe orașe din Rusia, duminică. Navalny, care și-a anunțat intenția de a candida la alegerile prezidențiale din Rusia din 2018, a postat pe Twitter un mesaj în care a afirmat că ”va veni vremea în care îi vom aduce (pe oficialii ruși actuali – n.r.) în fața justiției”, acesta cerând totodată judecătorului să îl citeze pe premierul Dimitri Medvedev ca martor ”pentru a explica de ce atât de mulți oameni au protestat”.

Guvernul canadian adună date pentru a propune un proiect de lege în urma căruia consumul de marijuana în scop recreațional să fie permis începând cu 1 iulie 2018, un aspect care va îndeplini una dintre promisiunile electorale ale premierului Justin Trudeau, informează The Guardian. Guvernul liberal va înainta legislația în a doua săptămână a lunii aprilie, aducând astfel Canada în postura de a fi primul stat membru al G7 care să legalizeze total consumul de marijuana. Folosirea marijuanei în scopuri medicale este deja permisă în Canada, iar consumul în scop recreațional a fost unul dintre subiectele despre care Trudeau a vorbit deschis de la preluarea șefiei Partidului Liberal, în 2013. Acesta a promis totodată reglementarea va presupune și prevenirea consumului marijuanei de către copii și că, totodată, profitul de pe urma comercializării nu va ajunge în ”mâinile unor elemente criminale”.

Un embargo nuclear la nivel global ”nu este realist”, a declarat ambasadorul SUA la ONU, Nikki Haley, în condițiile în care aproape 40 de state membre au boicotat o discuție pe marginea acestui subiect, potrivit BBC. Circa 120 de state au sprijinit impunerea unui plan care să interzică legal proliferarea nucleară, în timp ce state precum SUA, Marea Britanie sau Franța au decis să nu participe la o întâlnire în cadrul ONU pentru discutarea unui nou tratat. „Nu vreau nimic mai mult decât o lume fără arme nucleare pentru familia mea și întreaga lume. Însă trebuie să fim realiști”, a declarat emisarul american la ONU. ”Este cineva care crede că o țară precum Coreea de Nord va agrea o interzicere a armelor nucleare?”, a mai întrebat aceasta. Conferința ONU pentru negocierea unui tratat care să interzică dezvoltarea nucleară armată în mod legal a fost anunțată în luna octombrie a anului trecut. Marea Britanie, Franța, Israel și Statele Unite ale Americii au votat ”împotriva” unui astfel de tratat încă de atunci, în timp ce China, India și Pakistan s-au abținut.

Amprenta schimbărilor climatice provocate de omenire a putut fi identificată în valurile de căldură, secete și inundații la nivel global, potrivit unui studiu apărut în publicația ”Scientific Reports”, citat de The Guardian. Concluziile acestuia indifcă faptul că impactul încălzirii globale este resimțit deja la nivelul societății și adaugă încă un grad de urgență pentru a diminua emisiile de dioxid de carbon. Un element cheie al acestui impact îl reprezintă dezghețul rapid din Arctica, acesta fiind responsabil pentru fenomenele meteorologice extreme din Europa, Asia și America de Nord. ”Activitatea umană a fost suspectată anterior că a contribuit la acest fenomen, însă acum putem să ne dăm seama de o amprentă clară a acesteia”, a declarat conducătorul studiului, profesorul Michael Mann, de la Universitatea de Stat din Pennsylvania. Cercetarea a analizat fenomenul ”undelor planetare”, un fenomen reprezentat de un model al circulației curenților de aer, din care curentul din Arctica face parte. Acesta se mișcă în mod normal de la vest la est, dar care în anumite condiții de temperatură își oprește mișcarea, provocând astfel prelungirea aceluiași tip de vreme în anumite regiuni, fapt care determină fie apariția secetei, fie declanșează inundații din cauza precipitațiilor abundente.

Liderul armatei din Myanmar a respins cererile de acordare a cetățeniei pentru etnicii musulmani rohingya, apărând totodată represiunea guvernului împotriva acestora, informează Al Jazeera. ”Am anunțat deja restul lumii că nu îi vrem pe rohingya în țara noastră”, a declarat Min Aung Hlaing, într-un discurs adresat cu ocazia zilei naționale a forțelor armate din Myanmar. ”Bengalii din statul Rakhine nu sunt cetățeni ai Myanmarului, ei sunt doar persoane care au venit să stea în țară”, a adăugat Hlaing. Musulmanii rohingya au fost deposedați de cetățenie în 1982, fiind de atunci considerați ”imigranți ilegali” de către liderii din Myanmar. Actualmente, circa 1,1 milioane de etnici rohingya se confruntă cu lipsa cetățeniei, iar dreptul acestora la circulație este sever restricționat, în condițiile în care zeci de mii au fost nevoiți să se relocheze din cauza unui val de violențe care a izbucnit în 2012.

Despre Adrian Călugăru

Vezi și

polonia veto lege justitie proteste varsovia lege si justitie

“The Polish Issue:” the citizens are arbitrating the fight between politics and justice, on the background of EU’s concerns

In the last days, the situation created by the changes in the Polish judicial system …