Home / A fost azi în lume / 2017 / A fost 22 iunie în lume – Patru senatori republicani blochează anularea Obamacare, cresc tensiunile dintre președintele Iranului și liderul suprem al țării, ayatollahul Khamenei, iar China anulează proiectul inovator al unui autovehicul ”suspendat” de transport public
china autobuz suspendat proiect anulat

A fost 22 iunie în lume – Patru senatori republicani blochează anularea Obamacare, cresc tensiunile dintre președintele Iranului și liderul suprem al țării, ayatollahul Khamenei, iar China anulează proiectul inovator al unui autovehicul ”suspendat” de transport public

Soarta unei propuneri legislative a Partidului Republican care ar trebui să înlocuiască legea asigurărilor în sănătate din Statele Unite ale Americii, cunoscută drept Obamacare, a devenit incertă după ce patru senatori republicani au semnalat că nu susțin proiectul, informează Reuters. Senatorii Rand Paul, Ron Johnson, Ted Cruz și Mike Lee au declarat că ”nu sunt pregătiți să voteze pentru această lege”. Partidul Republican are o majoritate de 52 la 48 în Senat, având astfel posibilitatea de a-și permite cel mult 2 voturi împotriva unor proiecte legislative pe care le inițiază. În caz de egalitate, votul decisiv este exercitat de vicepreședintele Mike Pence. Cei patru senatori s-au arătat deschiși negocierilor pentru a îmbunătăți legislația, aceștia considerând că forma propusă de republicani nu aduce îmbunătățiri semnificative față de Obamacare.

Distrugerea moscheii al-Nuri din Mosul a provocat consternare și furie în rândul irakienilor, atât din rândul autorităților, cât și a civililor din populația orașului controlat de militanții Statului Islamic în ultimii trei ani, informează Reuters. Minaretul al-Habda, construit în urmă cu 850 de ani, a ajuns o ruină după ce luptătorii Statului Islamic care au mai rămas în ”orașul vechi” din Mosul l-au detonat împreună cu moscheea din care Abu Bakr al-Baghdadi a proclamat ”califatul islamic” în 2014. Premierul Haider al-Abadi a declarat că distrugerea minaretului care avea o înălțime de 45 de metri reprezintă ”un act de recunoaștere a înfrângerii de către ISIS”. Totodată, civilii din Mosul și-au manifestat indignarea după ce au aflat de distrugerea moscheii și a minaretului, care era cunoscut în cultura locală drept ”cocoașa”. În același timp, finalul bătăliei din Mosul se anunță foarte aproape după ce trupele guvernamentale sprijinite de armata Statelor Unite ale Americii au înconjurat complet zona în care încă se mai află luptătorii ISIS, iar acum aceștia pot avansa mai ușor deoarece anterior aceștia se fereau să provoace distrugeri moscheii sau minaretului.

Liderii Uniunii Europene au lansat cel mai ambițios plan de apărare conceput până acum de blocul comunitar, după ce au convenit asupra creării unui fond pentru finanțarea cercetării și achizițiilor de echipamente militare, cât și a unor misiuni desfășurate peste hotare de către forțe armate ale statelor UE, informează Reuters. Anunțul oficialilor europeni survine într-o perioadă de relații tensionate cu Rusia, dar și în urma comportamentului administrației americane condusă de Donald Trump, care le-a cerut aliaților europeni din cadrul NATO să își achite contribuțiile pentru acoperirea cheltuielilor alianței. Valoarea fondului nu a fost precizată, însă Comisia Europeană a anunțat că va aloca anual 1,5 miliarde de euro pentru cercetare și achiziții, până în 2020. Ulterior, fondul ar putea ajunge la 5,5 miliarde de euro dacă guvernele statelor membre își vor crește contribuțiile, urmând ca achizițiile efectuate cu aceste fonduri să rămână în posesia guvernelor statelor membre.

Realegerea lui Hassan Rouhani ca președinte al Iranului a adâncit tensiunile dintre acesta și liderul suprem al țării, ayatollahul Ali Khamenei, care a dat recent tot mai multe semnale menite să tempereze entuziasmul taberei de susținători a președintelui și pentru a-i diminua acestuia o cotă de popularitate considerată periculoasă de conservatorii islamiști iranieni, informează The Guardian. Rouhani, care a câștigat alegerile prezidențiale din primul tur de scrutin și a obținut cu 5 milioane de voturi mai mult decât la alegerile precedente, a devenit ținta unor atacuri mai mult sau mai puțin directe din partea lui Khamenei. Ultimul semnal în acest sens a avut loc recent, când Khamenei s-a adresat unei audiențe din care făcea parte inclusiv Rouhani, întrebându-se retoric ”cui se adresează domnul președinte atunci când spune că trebuie făcută una sau alta pentru economia țării”. Tot el a răspuns, provocând râsete în public: ”Lui însuși”. Khamenei a mai făcut apoi și o paralelă cu președintele Abolhassan Banisadr, afirmând că ”în 1980-1981, președintele de atunci a polarizat societatea în două tabere și a divizat țara între suporteri și opozanți, iar acest lucru nu trebuie să se mai repete”. Banisadr a fost primul președinte iranian după revoluția islamică, acesta fiind suspendat și exilat de către puterea clericală de atunci, iar suporterii de astăzi ai lui Rouhani văd în afirmațiile ayatollahului un avertisment pentru ca președintele să nu întreprindă prea multe reforme progresiste pentru a nu împărtăși o soartă similară.

Consiliul pentru Drepturile Omului din cadrul Organizației Națiunilor Unite a adoptat unanim o rezoluție de condamnare a discriminării femeilor, însă Statele Unite ale Americii a refuzat să sprijine unul dintre paragrafele acesteia, în care era menționat accesul la avort în condiții de siguranță, informează The Guardian. Rezoluția venită la propunerea Canadei subliniază ”indignarea față de persistența și generalizarea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și fetelor din toată lumea”, cerând tuturor statelor să ia măsuri imediate pentru prevenirea violenței de gen și discriminatorii. Cu toate acestea, SUA a refuzat să se alăture consensului din spatele rezoluției în privința unui paragraf dedicat asistenței medicale oferită în contextul drepturilor reproductive ale femeilor. ”SUA sprijină principiul alegerii voluntare cu privire la sănătatea copiilor și mamelor, precum și planificării familiale. Dar nu recunoaștem avortul drept o metodă de planificare familială, nici nu sprijinim avortul în asistența medicală reproductivă”, a ținut să precizeze reprezentantul SUA la ONU, Jason Mack.

Un lunetist din cadrul forțelor speciale canadiene a ucis un militant al Statului Islamic de la o distanță-record de peste 3,5 kilometri, în Irak, luna trecută, au relevat surse militare pentru publicația Toronto Globe and Mail, citate de BBC. Lunetistul, a cărui identitate nu a fost dezvăluită, face parte din unitatea Joint Task Force 2, misiunea sa fiind îndeplinită cu ajutorul unui coleg observator care a avut rolul de a localiza ținta. Focul a fost tras cu o armă McMillan TAC-50, iar glonțul a avut nevoie de 10 secunde pentru a-și atinge ținta. Evenimentul, despre care sursele citate susțin că a fost filmat, este considerat un record în privința celei mai mari distanțe de la care o persoană a fost ucisă folosind o armă cu lunetă. Sursa militară care a confirmat reușita lunetistului canadian a explicat și dificultatea unei astfel de reușite, pentru care trebuie să se țină cont de viteza vântului, parametri balistici și chiar de curbura Pământului pentru ca proiectilul să-și atingă ținta.

Organizația pentru drepturile omului Amnesty International a cerut Organizației Națiunilor Unite să demareze o investigație asupra acuzațiilor potrivit cărora Emiratele Arabe Unite și forțele de securitate din Yemen au deținut și torturat mai multe sute de oameni, informează Al Jazeera. În cadrul unei declarații transmisă joi, Amnesty a cerut o investigare urgentă în urma unor relatări ale agenției de presă Associated Press, în care se menționa că EAU au finanțat, înarmat și antrenat forțele yemenite care se fac vinovate de grave încălcări ale drepturilor omului în cadrul unor operațiuni împotriva facțiunilor al-Qaida și ISIS prezente pe teritoriul țării. Potrivit relatărilor AP, cel puțin 18 ascunzători clandestine se află în sudul Yemenului, acestea fiind controlate de EAU sau de forțe de securitate yemenite. Informațiile au fost furnizate de foști deținuți în aceste locații, precum și de familii ale prizonierilor, oficiali militari sau avocați pentru drepturile civile din Yemen.

Turcia a trimis primele ajutoare alimentare către Qatar, cu ajutorul unei nave pe care se mai află și un contingent redus de soldați și vehicule blindate, în timp ce președintele Recep Tayyip Erdogan a discutat cu liderii Arabiei Saudite pentru a calma tensiunile din regiune, informează Reuters. Turcia și-a manifestat sprijinul pentru Qatar în conflictul diplomatic cu celelalte state din regiunea Golfului, însă Ankara dorește mai degrabă să medieze conflictul pentru a nu tensiona relațiile cu aliații din zona, printre care se numără și Arabia Saudită. Totuși, parlamentul turc a aprobat rapid, la începutul lunii, un proiect legislativ pentru a permite extinderea numărului de trupe dispuse la o bază militară din Qatar, în urma unei cooperări care a fost ratificată în 2014. 88 de militari turci se află în prezent în Qatar, iar alte 23 de cadre militare au sosit joi la Doha în urma noii înțelegeri.

Un proiect revoluționar pentru transportul public din China a fost anulat, alimentând zvonurile privind controversele investițiilor alocate acestuia, informează BBC. O idee futuristică de a realiza un mijloc de transport ”suspendat”, pe sub care mașinile obișnuite să poată circula normal, a atras atenția inovatorilor în tehnologie, după ce acesta a fost prezentat publicului anul trecut în cadrul expoziției High-Tech de la Beijing. Cu toate acestea, proiectul a întâmpinat probleme de fezabilitate și de investiții, în ciuda faptului că în China există o nevoie urgentă pentru a se găsi soluții pentru decongestionarea traficului și reducerea poluării. Vehiculul consta dintr-o platformă suspendată la o înălțime de circa 2 metri, deplasarea acestuia fiind făcută pe o șină, iar autoturismele ar fi putut circula pe sub platforma vehiculului de transport în comun. Proiectul a fost suspendat însă, iar mass-media chineză a informat că locul de testare al vehicululi inovator a fost demolat, subliniind că cele mai mari probleme întâmpinate au fost cele de siguranță în trafic și de dificultatea ca vehiculul să poată efectua virajele de pe traseele pe care circula.

Institutul de meteorologie din Kuwait a înregistrat, joi, o temperatură de 54 de grade Celsius, existând posibilitatea ca aceasta să fie cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată în epoca modernă, potrivit The Independent. Valul de căldură cu care se confruntă Orientul Mijlociu a determinat înregistrarea unora dintre cele mai ridicate temperaturi din istoria măsurătorilor meteorologice. Recordul absolut de temperatură a fost înregistrat pe 10 iulie 1913, la ferma Furnace Creek din Valea Morții, în California, aceasta fiind de 56,7 grade Celsius. Cu toate acestea, meteorologii din prezent se arată sceptici asupra valorii record înregistrată atunci cu mijloace tehnologice mult mai reduse decât acum, fiind foarte probabil ca temperatura înregistrată pe 22 iunie în Kuwait să fie totuși cea mai ridicată din istorie.

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a afirmat că Statele Unite ale Americii ar putea furniza în curând armament regimului de la Kiev, în urma unei vizite a liderului ucrainean la Washington, informează Business Insider. Poroșenko a subliniat că Ucraina și SUA vor semna în curând mai multe acorduri pentru stimularea cooperării în domeniul apărării. Președintele ucrainean a afirmat că secretarul american al Apărării, Jim Mattis, și vicepreședintele Mike Pence l-au asigurat că membri importanți ai administrației Trump vor vizita Kievul în viitorul apropiat. ”Acorduri foarte importante vor urma a fi semnate, inclusiv acorduri privind cooperarea pentru apărare, un acord pentru achiziții în domeniul apărării și un altul pentru cooperare la nivel tehnico-militar”, a afirmat Poroșenko.

Despre Adrian Călugăru

Vezi și

polonia veto lege justitie proteste varsovia lege si justitie

“The Polish Issue:” the citizens are arbitrating the fight between politics and justice, on the background of EU’s concerns

In the last days, the situation created by the changes in the Polish judicial system …