Home / A fost azi în lume / A fost 13 octombrie în lume – A murit cel mai longeviv șef de stat din lume, scorul lui Donald Trump scade în sondaje, iar o parte din fetele nigeriene răpite de Boko Haram au fost eliberate
thailanda rege deces

A fost 13 octombrie în lume – A murit cel mai longeviv șef de stat din lume, scorul lui Donald Trump scade în sondaje, iar o parte din fetele nigeriene răpite de Boko Haram au fost eliberate

Material realizat de Cristian Mitran și Valeria Bortă

Candidatul republican la alegerile prezidențiale din SUA a declarat că ISIS va domina America dacă alegerile vor fi caștigate de contracandidatul său democrat, Hillary Clinton, informează The Guardian. Donald Trump a avertizat alegătorii, la un miting din Ocala, Florida, că dacă Hillary Clinton va obține victoria în noiembrie, ISIS ar putea să preia „controlul în această țară„. Trump a promis că, în calitate de președinte, el ar fi capabil „să păstreze teroriști islamici radicali în afara țarii noastre„, susținând că Hillary Clinton nu va fi capabilă să facă același lucru. „Ei nu vor prelua numai acea parte a lumii„, a declarat Trump, referindu-se la grupul terorist, „vor prelua această țară, această parte a lumii.” Pentru a doua zi consecutiv, Trump și-a centrat atenția asupra dezvăluirilor publicate de WikiLeaks din contul de e-mail piratat al președintelui de campanie al lui Clinton, John Podesta. Trump a acuzat Departamentul de Justiție de a colaborarea cu Clinton asupra anchetei ce privește utilizarea unui server de e-mail privat în timp ce exercita funcția de secretar de stat. Aceasta este crimă la cel mai înalt nivel. Nu ar trebui să i se permită să candideze la președinție„, a declarat Trump într-un atac împotriva lui Clinton, cu promisiunea de a numi un procuror special pentru a investiga această problemă. Clinton a declarat că e-mailurile au fost piratate de către ofițerii de informații ruși într-un efort de a influența alegerile . „Este clar acum că hack-ul ilegal din contul meu de e-mail personal a fost – la fel ca și celelalte hack- recente legate de alegeri – activitatea guvernului rus„, a declarat Podesta într-o declarație, ca reacție la un raport al Wall Street Journal unde se precizeaza ca FBI-ul suspectează că agențiile de informații rusești sunt în spatele acestei probleme. Acest nivel de implicare al unei puteri străine poate avea ca scop doar stimularea alegătorilor pentru a-l vota pe Donald Trump și ar trebui să îngrijoreze toți americanii, indiferent de partidul politic.”

Candidatul republican în alegerile prezidențiale din SUA, Donald Trump, scade în sondaje în urma unor acuzații proaspete de agresiune sexuală și hărțuirea a cel puțin cinci femei, relatează The Independent. New York Times a intervievat două femei care au pretins că au avut întâlniri neplăcute cu omul de afaceri. Jessica Leeds, în vârstă de 74 de ani, a declarat că Trump a pipăit-o atunci când cei doi au fost așezați unul lângă altul într- un avion în urmă cu mai mult de trei decenii. Rachel Crooks, care a lucrat pentru o firmă cu sediul în Trump Tower, în 2005, susține că Trump a sărutat-o împotriva voinței ei într-un lift. Mindy McGillivray, o femeie în vârstă de 36 de ani a declarat pentru Palm Beach Post că și ea a fost pipăită de Trump în timpul unei petreceri pe proprietatea omului de afaceri din Florida, Mar-a-Lago, în urma cu 13 ani, în timp ce Jennifer Murphy a declarat pentru Grazia că domnul Trump a sărutat-o pe buze la sfârșitul unui interviu pentru un loc de muncă în 2005. Mai multe femei i-au adus acuzații de hărțuire lui Donald Trump în ultima săptămână, ca urmare a apariției unei filmări din 2005 în care candidatul republican folosește un limbaj vulgar la adresa femeilor. La a doua dezbatere prezidențială de duminică noapte, Trump a negat acuzatiile care i se aduc. La începutul acestui an, Cassandra Searles, o concurentă a concursului Miss SUA din 2013, a adus pe Facebook acuzații asemanătoare domnului Trump. Aceste acuzații nu fac decât să afecteze imaginea candidatului în campania pentru alegerile prezidențiale de luna viitoare.

Într-un interviu acordat joi ziarului Die Welt din Germania, ministrul austriac de interne, Wolfgang Sobotka, a invitat Uniunea Europeană să sporească măsurile care împiedică persoanele deportate să ajungă pe teritoriul statelor europene, informează DEUTSCHE WELLE. Sobotka, membru al Partidului Popular Austriac a cerut membrilor UE să accelereze deportarea persoanelor ale căror cereri de azil au fost respinse. „Extinderea Frontex este un prim pas în direcția cea bună, dar mai trebuie luate multe măsuri pentru a putea proteja frontierele externe ale UE„, a declarat Sobotka pentru Die Welt. „Avem o situație paradoxală aici deoarece persoanele neeligibile pentru azil nu pot fi deportate înapoi în țările lor de origine„, a spus el. El a declarat ziarului german că oamenii nu vor înceta să mai vină în țările din Uniunea Europeana în cazul în care aceasta va continua să le permită să solicite azil după „salvarea” lor de pe bărcile din Marea Mediterană. Austria a fost criticată anterior pentru că a amenințat să suspende angajamentele Schengen și să reinstaureze controalele la frontiera sa cu Italia. Cu toate că oficialii germani au criticat ideea, cu doar un an în urmă, verificările au fost reimpuse la frontiera cu Austria. Declarația lui Sobotka a venit înaintea întâlnirii miniștrilor de interne din UE care va avea loc joi la Luxemburg și unde se vor discuta probleme referitoare la migranți.

Armata SUA a bombardat trei radare din zona de coastă a Yemenului controlate de forțele rebele Houthi, ca răspuns pentru atacurile cu rachete suferite de marina americană, relatează Al Jazeera. Atacurile de joi, autorizate de președintele Barack Obama, reprezintă prima acțiune militară directă inițiată de Washington împotriva țintelor controlate de Houthi în conflictul din Yemen. Pentagonul a declarat că atacurile au avut ca țintă radarele care au permis lansarea a cel puțin trei rachete împotriva distrugătorul marinei americane USS Mason duminică. Oficialii SUA au susținut că distrugătorul american USS Nitze a lansat rachete de croazieră Tomahawk în jurul orei locale 4, potrivit agenției de știri Reuters. „Aceste radare au fost active în timpul atacurilor anterioare și au încercat atacuri asupra navelor din Marea Roșie„, inclusiv asupra USS Mason, a declarat unul dintre oficiali. Dar luptătorii rebeli și aliații Houthis au negat joi acuzațiile aduse cu privire la atacul asupra USS Mason, potrivit agenției de știri AFP. „Aceste afirmații sunt nefondate„, a afirmat un oficial militar aliat cu rebelii, conform agenței de știri Saba, “armata aliată rebelilor și Comitetele Populare [un grup armat] nu au nimic de-a face cu această acțiune.” Incidentele cu rachete, la care se adaugă atacul din 1 octombrie asupra unei nave din Emiratele Arabe Unite, pun sub semnul întrebării siguranța de trecere pentru navele militare din jurul strâmtoarii Bab al-Mandeb, una dintre cele mai aglomerate rute de transport maritim din lume. Pentagonul a avertizat asupra unor atacuri viitoare. „Statele Unite vor răspunde la orice amenințare suplimentară pentru navele noastre și a traficului comercial, după caz,” a declarat Cook.

Mii de oameni au din Columbia au ieșit pe străzi pentru susținerea încheierii acordului de pace între guvern și FARC, în timp ce opozanții acordului vin cu propuneri pentru amendarea acestuia, relatează DEUTSCHE WELLE. Columbienii au ieșit miercuri pe străzile capitalei Bogota, cerând guvernului și rebelilor de stânga să semneze acordul de pace ce a fost respins restrictiv printr-un referendum la începutul acestei luni, acesta având scopul de a pune capăt conflictului din America Latină. Este a doua oară în această săptămână când protestatarii au ieșit să sprijine acordul semnat pe 29 septembrie de președintele Juan Manuel Santos și Rodrigo Londono, șeful Forțelor Armate Revoluționare din Columbia (FARC). Protestul realizat în sprijinul păcii a venit în aceeași zi cu propunerile opoziției, de modificare a acordului prezentate guvernului de către senatorul și fostul președinte Alvaro Uribe. Cei care se opun acordului, care a venit după mai mult de patru ani de negocieri dure în Cuba, sunt împotriva dispozițitiilor sale judiciare tranzitorii care permit amnistia pentru majoritatea trupelor FARC sau le cer acestora să realizeze muncă în folosul comunității, în zone devastate de război, și doresc ca cei responsabili pentru atrocitățile comise să fie închiși și excluși din politică. Rebelii, forțele armate columbiene și grupările paramilitare de dreapta, au fost implicate în efectuarea de crime în timpul a aproape cinci decenii de lung război care a costat cel puțin 220.000 de vieți omenești.

SUA a negat faptul că ar încerca să se implice mai mult în războiul din Yemen la numai o zi după ce a lansat rachete în această zonă, relatează The Guardian. SUA a insistat asupra faptului că nu vrea să se implice mai mult decât a făcut-o până acum în războiul din Yemen, la numai o zi după ce a tras cu primele rachete în teritoriul controlat de rebelii Houthi. Rebelii Houthi, susținuți de Iran, au negat că ar fi atacat navele SUA în ape internaționale. De asemenea, Pentagonul a declarat că nu știe cine este responsabil de atacul asupra navei USS Mason, ceea ce a declanșat o altă navă, USS Nitze, și eventual a dus la faptul că a lansat rachetele pe coasta Yemenul din Marea Roșie. Peter Cook, secretarul de presă al Pentagonului a declarat joi că ”Noi nu căutăm un rol mai vast în acest conflict.” SUA, împreună cu Marea Britanie, sunt principalii susținători ai Arabiei Saudite, care conduce o coaliție ce are scopul de a reinstala la guvernare președintele exilat al Yemenului, Abd Rabbu Mansour Hadi, și să contracareze acțiunile luptătorilor Houthi, susținuți de Iran, ce controlează capitala, Sana’a, și alte vaste teritorii.

Marea Britanie a cerut ca Iranul să fie judecat de o curte internațională pentru sentința ce a adus-o unei femei, informează The Guardian. Organizația pentru drepturile omului Redress i-a cerut guvernului Marii Britanii să aducă Iranul în Curtea Internațională de Justiție (CIJ) pentru faptul că a condamnat o femeie iraniană-britanică la 5 ani de închisoare. Acestea au avut loc după ce un grup de experți al ONU pentru drepturile omului a descoperit că detenția actuală a lui Nazanin Zaghari-Ratcliffe, un manager de proiect la Thomson Reuters Foundation, a fost arbitrat acordată și că acesteia nu i-a fost asigurat un proces corect și echitabil, fiind discriminată pentru dubla sa naționalitate. Lui Zaghari-Ratcliffe i s-a acordat o sentință de 5 ani în pușcărie pentru motive ce rămân a fi secrete

21 dintre cele 270 fetițe răpite dintr-o școală din Nigeria în 2014 au fost eliberate în urma unei înțelegeri cu Boko Haram, potrivit BBC. 21 dintre cele 270 fetițe răpite de Boko Haram dintr-o școală din Chibok, Nigeria, în 2014, au fost eliberate în urma unei înțelegeri cu gruparea islamistă, conform declarațiilor unui purtător de cuvânt a președintelui. Garba Shehu a menționat că eliberarea fetițelor a fost ”rezultatul negocierilor între administrație și gruparea islamistă.” Un oficial al securității a mărturisit pentru BBC că pentru eliberarea fetițelor au fost eliberați în schimb câțiva militanți islamiști, dar guvernul a negat acestea mai târziu. Boko Haram a răpit în 2014 270 fetițe dintr-o școală din Chibok, nord-estul Nigeriei, provocând o revoltă globală. Cazul fetițelor răpite din Nigeria a dus la crearea uneia dintre cele mai mari campanii globale, în care pe rețelele de socializare se folosea hashtag-ul #BringBackOurGirls, pentru a informa populația despre cazul fetițelor.

Regele Tailandei, Bhumibol Adulyadej, a decedat la 88 ani, relatează BBC. Regele Thailandei, Bhumibol Adulyadej, cel mai longeviv monarh din lume, a decedat după 70 ani în care a fost șef de stat. Sănătatea regelui, venerat de o mare parte a populației, s-a deteriorat în ultimii ani, iar acesta a fost foarte rar văzut în public. Monarhul era văzut ca un etalon al stabilității într-un stat lovit de multiple tumulturi politice și lovituri de stat. Prințul Maha Vajiralongkorn va fi noul monarh, conform declarațiilor prim-ministrului thailandez. Regele Bhumibol a fost respectat și iubit de majoritatea populației Thailandei, unii chiar îl considerau semi-divin, astfel un număr mare de oameni s-a adunat în fața spitalului în care a decedat, unde și-au manifestat regretele față de anunțul decesului.

Președintele Filipinelor, Rodrigo Duterte, a promis că va investiga cazurile de execuții extrajudiciare, informează Al Jazeera. Într-un interviu pentru Al Jazeera, Rodrigo Duterte, a declarat că va investiga cazurile de execuții extrajudiciare ce fac parte din războiul său împotriva drogurilor. Cu toate acestea, liderul filipinez a declarat că își va continua lupta controversată împotriva criminalilor și a potențialilor dealeri de droguri. Se estimează că aproximativ 3.000 oameni au murit din iunie ca urmare a campanei președintelui împotriva drogurilor. Duterte a spus în timpul interviului ”Îmi distrugi țara – eu te voi ucide! E un lucru legitim. Dacă tu distrugi copiii noștri, eu te voi ucide. Aceasta este o afirmație corectă. Nu e nimic greșit în a încerca să protejezi interesele generației următoare.” Controversatul oficial filipinez a menționat că e ”rău” că unii copii și oameni inocenți au fost uciși în represiunea sângeroasă.

Despre PoliticALL

Vezi și

myanmar rakhine rohingya minoritate musulmana conflict refugiati

Au fost 7 și 8 septembrie în lume – SUA cer Myanmarului să permită accesul umanitar în zonele populate de minoritatea rohingya, Rusia își intensifică prezența militară în Arctica, în timp ce Curtea Constituțională din Spania suspendă referendumul de independență a Cataluniei

Autoritățile din Myanmar au fost somate să permită accesul umanitar în statul Rakhine, pe fondul …