Home / A fost azi în lume / A fost 12 iulie în lume – Theresa May devine a doua femeie învestită premier al Marii Britanii, Tribunalul de la Haga decide că Beijingul nu are drepturi extinse în Marea Chinei de Sud, iar în Italia un grav accident de tren s-a soldat cu 23 de morți
marea britanie theresa may premier

A fost 12 iulie în lume – Theresa May devine a doua femeie învestită premier al Marii Britanii, Tribunalul de la Haga decide că Beijingul nu are drepturi extinse în Marea Chinei de Sud, iar în Italia un grav accident de tren s-a soldat cu 23 de morți

Material realizat de Cristina-Florentina Dincă și Marina Ghiță

TITLURILE ZILEI

Conform deciziei Tribunalului Internațional de la Haga, China nu are nici un titlu istoric asupra apelor din Marea Chinei de Sud, iar acțiunile ei au încălcat drepturile suverane ale stratului Filipine, informează Reuters. Decizia tribunalului a stârnit furia Chinei, care a boicotat audierile de la Curtea de Arbitraj de la Haga și care a promis să ignore și de această dată hotărârea, declarând că forțele sale navale îi vor apăra suveranitatea și interesele maritime. Decizia este una importantă deoarece este pentru prima dată când o provocare legală constituie obiectul unui litigiu, în care sunt implicate zonele cu cele mai promițătoare zăcăminte de petrol și gaze naturale și zone de pescuit vitale. Decizia reflectă totodată și o schimbarea a echilibrului de putere în contextul în care China și-a extins prezența în Marea Chinei de Sud prin construirea de insule artificiale. SUA și China desfășoară adesea exerciții militare în zonă și se acuză reciproc de militarizarea regiunii. Decizia adoptată marți în urma cererilor înainatte de statul Filipine de către Tribunalul Internațional de la Haga cu o majoritate covârșitoarea va spori presiunea diplomatică la nivel internațional cu privire la expansiunea militară a Beijingului.

Parlamentul israelian a adoptat o lege controversată prin care constrânge organizațiile nonguveranmentale (ONG-urile) să declare în mod public dacă jumătate din fondurile lor provin de la entități statale străine, informează Al Jazeera. Proiectul legislativ, intitulat „legea transparenței ONG-urilor”, a fost criticată de către grupurile de stânga a cărot finanțare provine în mare parte de la guvernele străine. Oficialii israelieni care au votat în favoarea adoptării legii au declarat că aceasta va servi unor scopuri democratice și va impulsiona transparența. Criticii, în schimb, susțin că proiectul de lege vizează grupurile pentru drepturile omului care critică politicile guvernului israelian la adresa palestinienilor și că nu va afecta grupurile de dreapta, ale căror bugete sunt realizate în mare parte din donații private. În condițiile noi legi, ONG-urile sunt obligate să dezvăluie detalii cu privire la donațiile primite de la guvernele străine pe platforme publice. Proiectul de lege a fost propus pentru prima dată în noimbrie 2015 de către Ayelet Shaked, ministrul Justiției și lider al partidului politic ultra-naionalist, Jewish Home.

Theresa May va deveni cea de-a doua femeie prim-ministru a Marii Britanii, după demisia lui David Cameron din fruntea Guvernului, informează Al Jazeera. Theresa May a deținut pentru șase ani funcția de secretar de stat și este politicianul cel mai longeviv care a deținut această funcție în istoria recentă a țării. În vârstă de 59 de ani, este relativ necunoscută la nivel internațional, în timp ce în Regat este adesea descrisă ca fiind un negociator sever. May este cunoscută pentru poziția ei dură în ceea ce privește imigrația și pentru eforturile de a reduce numărul imigranților, inclusiv prin restricționarea cetățenilor britanici de a aduce în Regat soțiile și copiii, cu excepția cazului în care acești câștigă mai mult de18.000 de lire pe an. May a studiat geografia la Universiattaea Oxford și și-a început cariera politică în 1997. În 2002 a devenit președinte al Partidului Conservator.

Încetarea focului pare să fi survenit în capitala Sudanului de Sud, Juba, după patru zile de lupte grele între forțele rivale, în care mai mult de 270 de persoane și-au pierdut viața, informează BBC. Orașul este liniștit, avioanele nu mai survolează cerul, iar tancurile nu se mai zăresc pe străzi. Președintele Salva Kiir și rivalul său, vicepreședintele Riek Machar, au anunțat luni intrarea în vigoarea a unui acord de încetarea a focului și fac în continuare presiuni diplomatice intense pentru a pune capăt violenței. Sudanul de Sud și-a dobândit independența în 2011, iar istoria sa recentă a fost marcată încă din 2013 de un război civil care a lăsat peste 36.000 de oameni fără adăpost. ONU a cerut un embargou asupra armelor pentru a sprijini astfel eforturile trupelor de menținere a păcii care numără 13.000 de militari.

italia bari accident trenDouă trenuri s-au ciocnit frontal în sudul Italiei, omorând cel puțin 23 de persoane și rănind alte zeci, informează The Guardian. Accidentul s-a petrecut pe un singur tronson de cale ferată, între orașele Corato și Angria din regiunea Puglia. Ambele trenuri erau formate din patru vagoane. Se pare că nu a existat nici un motiv pentru coliziune. Prim-ministrul italian, Matteo Renzi, a declarat că investigațiile nu se vor opri până când nu se va obține o explicație clară asupra accidentului. Porțiunea de cale ferată pe care a avut loc incidentul este operată de către compania feroviară regională Ferrotramviaria. Nu s-a clarificat încă numărul total al pasagerilor trenurilor. Ultimul dezastru feroviar major din Italia a avut loc în 2009, când un tren de marfă a deraiat în Viareggio, în centru țării, omorând 30 de persoane care trăiau în apropierea căii ferate.

Cel puțin nouă persoane au fost ucise și alte 32 au fost rănite, marți, când o mașină plină cu explozibil a fost detonată într-un cartier situat la nord de Bagdad, au declarat surse medicale și de securitate, informează Reuters. Nu a existat nici o cerere imediată de responsabilitate pentru explozia din Rashidiya, dar statul islamic desfășoară în mod periodic astfel de atentate în capitală și în alte părți ale Irakului, unde a confiscat părți mari din teritoriu în 2014. Bagdadul este într-o permanentă alertă datorită atacurilor, în special în urma unei explozii în districtul central Karrada, din 3 iulie, care a ucis cel puțin 292 de persoane, făcându-l unul dintre cele mai mortale atacuri din Irak de când forțele conduse de SUA l-au răsturnat de la putere pe Saddam Hussein cu 13 ani în urmă. Statul Islamic a organizat din ce în ce mai multe atacuri ad-hoc, pe care oficialii americani și irakieni le- au desemnat ca dovadă că obstacole de pe câmpul de luptă slăbesc puterea jihadiștilor. Criticii declară, însă, că o creștere la nivel mondial a atacurilor sinucigașe atribuite grupului relevă faptul că acesta se poate adapta și poate supraviețui oricăror defensive.

Statele Unite își intensifică campania militară împotriva Statului Islamic, trimițând sute de soldați pentru a sprijini forțele irakiene din orașul Mosul, cel mai mare bastion al militanților, în cursul acestui an, informează Reuters. Secretarul Apărării al SUA, Ash Carter, este cel care a facut acest anunț, luni, în timpul unei vizite în Bagdad, unde i-a cunoscut pe comandanții SUA, precum și pe prim-ministrul irakian Haider al-Abadi și pe ministrul apărării Khaled al-Obeidi. Câțiva militari dintre cei 560 de militari suplimentari vor opera din baza aeriană Qayara, bază pe care forțele irakiene au recucerit-o de la militanții Statului Islamic și pe care intenționează să o utilizeze ca un teren de așteptare pentru o ofensivă necesară pentru a recâștiga Mosulul, al doilea cel mai mare oraș din Irak. Forțele guvernamentale au declarat, sâmbătă, că au recuperat baza aeriană, la aproximativ 60 km (40 mile) de orașul nordic, cu sprijinul aerian al coaliției militare conduse de SUA. „Cu aceste forțe suplimentare din S.U.A, vom aduce capacitate unică acestei campanii militare și vom oferi sprijin forțelor irakiene la un moment cheie din luptă”, a declarat Carter în cadrul unei adunări a trupelor SUA din Bagdad. Noile trupe sunt „gata să vină” și ar fi o chestiune de „zile și săptămâni, nu luni”, a declarat acesta. Abadi a promis să susțină din nou orașul Mosul până la sfârșitul anului. Cu toate acestea, unii militari aliați și responsabili si serviciilor secrete din SUA avertizează că, în pofida unei părți din forța sa de combatere a terorismului de elită, armata irakiană nu este pregătită să primească militanți ai Statului Islamic în Mosul, fără asistență semnificativă din partea organizației kurde, Peshmerga și a milițiilor șiite.

mali soldati onu gao protesteSoldații din Mali au deschis focul asupra manifestanților anti-guvernamentali din nordul orașului Gao, marți, omorând trei persoane și rănind alte 31 de persoane, au declarat medicii, informează Reuters. Forțele de securitate au încercat să disperseze mulțimea cu gaze lacrimogene, apoi armata a deschis focul, omorând trei persoane și rănind alte zeci. Protestatarii au fost nemulțumiți cu privire la introducerea unei noi autorități provizorii menite să preia conducerea regiunii începând de vineri, declarând că acest fapt ar da putere grupurilor armate și nu ar aduce beneficii populației locale. Guvernul din Mali nu a răspuns însă cererilor protestatarilor. Cu un an în urmă, guvernul a semnat un acord de pace cu rebelii conduși de Tuareg pentru a pune capăt unui conflict care a destabilizat țara și a făcut-o bază pentru atacurile violente ale jihadiștilor. Consiliul de Securitate al ONU a decis săptămâna trecută să adauge 2.500 de trupe de menținere a păcii pentru misiunea din Mali, cu scopul de a „acționa într-o postură mai proactivă și robustă” în lupta împotriva militantismului, a declarat rezoluția.

Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat că votul în favoarea Brexit a fost „o ruptură amară. Dar eu sunt convinsă că Uniunea Europeană este suficient de puternică pentru a sprijini această cezură”, a adăugat aceasta, informează Le Figaro. De asemenea, Merkel a solicitat Regatului Unit să-și clarifice „prompt” intențiile după votul în favoarea ieșirii din UE. „Marea Britanie va trebui să clarifice rapid modul în care vrea să modeleze relațiile sale viitoare cu UE”, a declarat aceasta, luni, la primirea corpului diplomatic în Germania pentru o recepție anuală la Meseberg, lângă Berlin. Merkel a reiterat faptul că guvernul britanic este cel care trebuie să ia inițiativa de a notifica intenția sa de a părăsi blocul european înainte ca procedura să poate fi inițiată. Clarificarea mai repedă a situației politice din Marea Britanie de după referendum, cu plecarea din această săptămână a lui David Cameron, a introdus în cadrul mai multor parteneri europeni speranța că Londra și-ar putea formaliza cererea de ieșire din UE mai devreme decât era anticipat și, astfel, să pună capăt unei perioade de incertitudine. Aceasta a constatat că actuala dezbatere, axată mai mult sau mai puțin pe Europa, pentru a revitaliza proiectul european a fost insuficientă. „Avem nevoie de o Europă care are succes, în special în domeniul cercetării și inovării”, a adăugat Merkel, părând să se distanțeze, din nou, de marile proiectele de relansare promovate, în special, de către social-democrații de pe continent.

Numărul de migranți ilegali care intră Europa a scăzut începând din aprilie, după ce Uniunea Europeană a încheiat un acord cu Turcia pentru a opri fluxurile de imigranți peste Marea Egee, a declarat agenția de frontieră, iar Italia a devenit noul front pentru refugiați, în special pentru cei din Libia , informează Reuters. „Pentru primele șase luni ale anului 2016, au existat 360.000 de intrări ilegale în UE, un număr de imigranți mai mare decât cel de anul trecut, dar afluxul a fost în scădere începând din aprilie,” , a declarat pentru Europa 1 Radio, Fabrice Leggeri, director executiv al Frontex, agenția responsabilă pentru protejarea frontierelor externe ale blocului european. Leggeri a declarat că Italia a depășit Grecia ca principalul punct de intrare a imigranților. Aproximativ 750 de imigranți au ajuns în Italia, comparativ cu aproximativ 50, în Grecia. Cei mai mulți dintre cei care au sosit în Italia sunt din Africa sub-sahariană, a declarat Legeri. Un purtător de cuvânt al Frontex a declarat că acordul UE-Turcia, în care Turcia a fost de acord să stopeze imigrația ilegală pe teritoriul său, în schimbul unor recompense financiare și politice, precum și închiderea graniței dintre Grecia și Macedonia la începutul acestui an, au fost cele două motive principale aflate în spatele scăderii numărului de imigranți. Un grup umanitar a declarat că a recuperat corpurile a patru imigranți și a salvat în jur de 400 de supraviețuitori, marți, dintr-o barcă de lemn acostată în Marea Mediterană, care se afla în drum spre Italia din Libia.

Despre PoliticALL

Vezi și

myanmar rakhine rohingya minoritate musulmana conflict refugiati

Au fost 7 și 8 septembrie în lume – SUA cer Myanmarului să permită accesul umanitar în zonele populate de minoritatea rohingya, Rusia își intensifică prezența militară în Arctica, în timp ce Curtea Constituțională din Spania suspendă referendumul de independență a Cataluniei

Autoritățile din Myanmar au fost somate să permită accesul umanitar în statul Rakhine, pe fondul …